Ministrul Comunicaţiilor salută decizia Parlamentului European privind ACTA
alte articole
Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Dan Nica, salută decizia Parlamentului European privind Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA).
"Salutăm votul Parlamentului European prin care s-a respins mult controversatul proiect ACTA. Rezultatul acestui vot din plen a fost oarecum aşteptat pentru că, anterior, cele cinci Comisii - pentru Dezvoltare, pentru Comerţ Internaţional, pentru Industrie, Cercetare şi Energie, Comisia pentru Afaceri Juridice şi Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne - nu îşi dăduseră acordul. Deşi Grupul Popular a cerut amânarea acestui vot foarte important, s-a respins şi, iată, vocile milioanelor de utilizatori de Internet din întreaga Europă au fost ascultate", a precizat ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Dan Nica.
Încă de la preluarea mandatului de ministru, Nica declarase că România nu susţine ACTA.
Parlamentul European a adoptat, miercuri la Strasbourg, raportul elaborat de eurodeputatul britanic David Martin (S&D) prin care se respinge Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA).
Un număr de 478 de eurodeputaţi s-au pronunţat contra ACTA, doar 39 au fost favorabili acordului, iar 165 s-au abţinut. Votul de miercuri din PE înseamnă că în forma sa actuală ACTA nu poate intra în vigoare în Uniunea Europeană ca întreg sau în statele membre, fiind prima dată când Parlamentul European îşi exercită atribuţiile conferite de Tratatul de la Lisabona pentru a respinge un tratat internaţional.
Toate statele UE, cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei, plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA. Dacă plenul PE ar fi votat miercuri în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda ar fi trebuit să semneze acordul şi toate statele membre UE să îl ratifice. Totuşi, dacă şase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în ţările respective.
În schimb, eurodeputatul Christofer Fjellner (PPE) a susţinut că votul din plenul PE ar fi trebuit să fie amânat până la anunţarea opiniei Curţii Europene de Justiţie cu privire la compatibilitatea textului ACTA cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.
Dezbaterea publică asupra ACTA a implicat o participare fără precedent a cetăţenilor europeni, Parlamentul European primind mai multe petiţii, printre care una semnată de 2,8 milioane de persoane.
