Ministrul Apărării din Mali, ucis pe fondul unui val de atacuri insurgente

Ministrul Apărării din Mali a fost ucis într-un atac asupra reşedinţei sale, a anunţat guvernul duminică, o victimă de rang înalt în timpul unor asalturi coordonate lansate cu o zi înainte de insurgenţi, inclusiv de filiala din Africa de Vest a Al-Qaeda.

Un autoturism încărcat cu explozibili, condus de un atacator sinucigaş, a intrat în reşedinţa lui Sadio Camara din oraşul Kati, a declarat purtătorul de cuvânt Issa Ousmane Coulibaly într-un comunicat citit la televiziunea de stat. A urmat un schimb de focuri, iar Camara a suferit răni din cauza cărora a murit ulterior la spital, a spus Coulibaly, adăugând că Mali va ţine două zile de doliu.

Comunicatul a venit după relatări din presă, apărute mai devreme în aceeaşi zi, potrivit cărora Camara ar fi fost ucis în timpul operaţiunii din Kati, situat la aproximativ 15 km nord de capitala Bamako, unde se află principala bază a armatei, scrie The Guardian.

Filiala regională a Al-Qaeda, Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), a cooperat cu un grup rebel dominat de tuaregi pentru a desfăşura mai mult de o jumătate de duzină de atacuri simultane în întreaga ţară, potrivit afirmaţiilor ambelor grupări.

Guvernul nu a furnizat un bilanţ al victimelor. Coulibaly şi-a exprimat condoleanţele pentru „toate victimele civile şi militare care au murit”, fără a oferi un număr.

Analiştii şi diplomaţii au descris operaţiunea insurgentă de sâmbătă drept unul dintre cele mai mari atacuri coordonate din ţară din ultimii ani.

ONU a cerut un răspuns internaţional la violenţele şi terorismul din regiunea Sahel din Africa de Vest.

„Secretarul general este profund îngrijorat de relatările privind atacuri în mai multe locaţii din Mali. El condamnă ferm aceste acte de violenţă”, a transmis un purtător de cuvânt al ONU pe X.

Pe lângă Kati, atacurile de sâmbătă au vizat zone din apropierea aeroportului din Bamako şi localităţi mai nordice, inclusiv Mopti, Sevare şi Gao.

Situaţia oraşului strategic Kidal, fost bastion al Frontului de Eliberare Azawad (FLA), grup dominat de tuaregi care a colaborat cu JNIM, rămânea neclară duminică.

FLA a declarat într-un comunicat că Kidal a căzut, iar un purtător de cuvânt al grupului a spus pe X că a fost încheiat un acord pentru a permite mercenarilor ruşi să părăsească o tabără asediată din afara oraşului, unde forţele armate maliene erau încă prezente.

Însă şeful statului major al armatei din Mali, generalul Oumar Diarra, a declarat pentru televiziunea de stat că armata a repoziţionat tactic forţele în Kidal şi că operaţiunile continuă în zonă.

Ulf Laessing, coordonatorul programului Sahel al Fundaţiei Konrad Adenauer, cu sediul în Germania, a spus că atacul reprezintă un eşec pentru Rusia, care a sprijinit guvernul militar după ce acesta a expulzat forţele franceze, americane şi alte trupe occidentale.

„Pentru Rusia, atacul a fost un dezastru. Nu au reuşit să prevină căderea bastionului tuareg simbolic Kidal şi acum trebuie să părăsească acest oraş nordic”, a spus Laessing.

Postul de televiziune de stat rus Vesti a relatat duminică, 26 aprilie, că Africa Corps a Rusiei respinge un atac de amploare al militanţilor asupra guvernului din Mali.

Potrivit Vesti, personalul rus acţiona alături de unităţi ale gărzii prezidenţiale şi ale forţelor armate maliene, împiedicând capturarea palatului prezidenţial.

Vesti a afirmat că unii membri ai Africa Corps au fost răniţi, fără a oferi alte detalii.

Atacurile de sâmbătă sunt cel mai recent semn că guvernul din Mali nu a reuşit să ofere securitatea sporită pe care a promis-o. În septembrie 2024, JNIM a atacat o şcoală de instruire a poliţiei paramilitare lângă aeroportul din Bamako, ucigând aproximativ 70 de persoane. Mai recent, a impus o blocadă de combustibil care a lăsat locuitorii şi afacerile din capitală fără energie şi aprovizionare.

Guvernul a urmărit recent relaţii mai strânse cu Washingtonul, care a încercat să refacă cooperarea în domeniul securităţii şi să exploreze oportunităţi miniere.

Ministrul de Externe al Mali a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că state vecine şi puteri străine sprijină grupări teroriste, dar a refuzat să numească ţările respective.