Maia Sandu, la comemorarea a 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl: Minciuna de stat nu protejează pe nimeni — dimpotrivă, ucide

La 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers duminică, 26 aprilie, la Kiev pentru discuţii cu omologul său, Volodimir Zelenski, unde a participat la ceremonia de comemorare a celei mai grave catastrofe nucleare din istorie. Alături de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi lidera de la Chişinău, Maia Sandu, au fost şi reprezentanţi ai comunităţii internaţionale.

La eveniment au fost omagiaţi lichidatorii, inclusiv cei 3.500 de moldoveni trimişi în zona dezastrului fără protecţie suficientă şi fără să cunoască întregul adevăr despre pericolul la care erau expuşi, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei de la Chişinău.

„Comemorăm 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Merg la Kiev pentru discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski şi la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care şi-au dat sănătatea sau chiar viaţa pentru a proteja Europa de o tragedie şi mai mare.

Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere, dar a relevat şi puterea solidarităţii internaţionale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că ţările pot face lucruri extraordinare atunci când acţionează împreună.

Avem nevoie de aceeaşi unitate şi hotărâre astăzi, pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a subliniat Maia Sandu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Referindu-se la catastrofă, preşedinta Maia Sandu a spus că a fost consecinţa unui regim care şi-a pus propria reputaţie mai presus de vieţile oamenilor, „un regim care a ţinut oamenii în întuneric în timp ce un reactor ardea, pentru că cei puternici credeau că au dreptul să decidă ce li se permite celor fără putere să ştie.”

Acel dispreţ nu aparţine însă doar trecutului. „Aceeaşi lipsă de respect pentru viaţă umană care a definit reacţia sovietică se reflectă şi astăzi în atacurile Rusiei asupra oraşelor ucrainene, în ocuparea centralelor nucleare, în războiul pe care Moscova refuză chiar să-l numească război”, a menţionat preşedinta.

Când o dronă rusească a lovit anul trecut Noua Structură de Confinare Sigură — arcul construit deasupra reactorului contaminat — mesajul a fost, în opinia preşedintei, deliberat: ceea ce lumea construieşte împreună poate fi ţintit şi distrus. În acest context, şefa statului a îndemnat comunitatea internaţională să îşi reînnoiască angajamentele pentru siguranţa nucleară.

De asemenea, şefa statului a subliniat că lecţiile acestui loc sunt mai actuale ca oricând: un stat care îşi tratează cetăţenii ca dispensabili plăteşte un preţ suportat şi de generaţiile viitoare; siguranţa nucleară este o responsabilitate permanentă; iar minciuna de stat nu protejează pe nimeni — dimpotrivă, ucide.

Moldova alege un alt drum, a menţionat Maia Sandu. „Vrem să construim o societate care spune adevărul cetăţenilor săi, care nu trimite pe nimeni în pericol fără protecţie şi fără onestitate, în care statul este cu adevărat demn de încrederea care i se acordă”, a specificat preşedinta.

Şefa statului a ţinut să transmită un mesaj ferm de solidaritate cu Ucraina, punctând: „Vreau să spun poporului ucrainean: vă vedem, suntem alături de voi.”

Preşedinta Sandu a subliniat că ameninţările Rusiei nu se opresc la graniţele Ucrainei, evocând şi impactul direct asupra Moldovei, amintind despre atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk, care a poluat apele Nistrului şi a lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă aproape o săptămână, perturbările în alimentarea cu energie electrică şi încălcările repetate ale spaţiului aerian.

„Securitatea Moldovei şi securitatea Ucrainei sunt interconectate”, a afirmat şefa statului, adăugând că „Ucraina, apărându-se, ne apără şi pe noi.”

Totodată, preşedinta a pledat pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE, subliniind că Moldova şi Ucraina au îndeplinit toate condiţiile.

„Când UE a acordat Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro şi a adoptat noi sancţiuni împotriva Rusiei, a acţionat cu unitate şi hotărâre. UE ar trebui să aducă aceeaşi unitate în procesul de extindere — şi să deschidă oficial negocierile cu Moldova şi Ucraina fără întârziere”, a conchis Maia Sandu.