Mii de oameni protestează la Atena / O grevă declanşată din cauza salariilor paralizează transportul aerian, maritim si terestru

Mii de greci s-au adunat miercuri la Atena pentru a cere salarii mai mari care să le permită să facă faţă creşterii costurilor de trai, iar o grevă de o zi a lăsat feriboturile ancorate în porturi, avioanele la sol şi trenurile blocate în gări, potrivit Reuters.

Pe lângă controlorii de trafic aerian, navigatorii şi lucrătorii feroviari, în capitală au intrat în grevă şi lucrătorii municipali şi cei de la autobuze şi metrou.

Grecia a ieşit din criza datoriilor din perioada 2009-2018, care a condus la reduceri masive ale salariilor şi pensiilor în schimbul unor ajutoare de salvare în valoare de aproximativ 290 de miliarde de euro. Creşterea economică, estimată la 2,3% în acest an, depăşeşte acum alte economii din zona euro.

Din 2019, guvernul conservator a majorat salariul minim lunar cu un procent cumulat de 35%, până la 880 de euro. Dar multe gospodării încă se străduiesc să se descurce pe fondul creşterii rapide a costurilor pentru alimente, energie şi locuinţe, spun cele mai mari sindicate din Grecia.

„Salariul muncitorilor ne permite să ajungem doar în a 10-a sau a 15-a zi a lunii, nu poate acoperi nevoile de bază, cum ar fi locuinţa şi mâncarea, educaţia şi sănătatea”, a declarat reprezentantul lucrătorilor din sectorul privat, Dina Gkogkaki, în vârstă de 52 de ani, care s-a alăturat protestelor din Piaţa Syntagma din centrul Greciei miercuri.

Confederaţia Generală a Lucrătorilor Greci, care reprezintă peste 2 milioane de angajaţi din sectorul privat, afirmă că lucrătorii greci cumpără cu 10% mai puţine bunuri faţă de 2019 din cauza inflaţiei şi a solicitat creşteri salariale substanţiale şi contracte colective de muncă.

Salariul minim al Greciei în termeni de putere de cumpărare a fost printre cele mai mici din Uniunea Europeană în ianuarie, după Portugalia şi Lituania, arată datele Eurostat.

La 1.342 de euro pe lună, salariul mediu brut este în continuare cu 10% mai mic decât în 2010, când Grecia a semnat primul său plan de salvare, potrivit datelor Ministerului Muncii.

Ţara îşi depăşeşte obiectivele privind excedentul primar de 2%, ceea ce lasă loc pentru unele creşteri salariale, însă guvernul susţine că trebuie să fie prudent din punct de vedere fiscal pentru a limita dobânda percepută pentru datoria sa, care este în continuare cea mai ridicată din zona euro.

Guvernul a promis că va aduce salariul minim la 950 de euro până în 2027, având ca obiectiv un salariu mediu brut lunar de 1 500 de euro, mai aproape de media UE. Dar cheltuielile lunare pentru hrană, utilităţi şi locuinţă au crescut rapid.

„Este un decalaj care continuă să crească din cauza creşterii preţurilor şi a inflaţiei care afectează energia şi medicamentele”, a declarat Angelos Galanopoulos de la Sindicatul navigatorilor.

Lucrătorii din sectorul public, care au fost afectaţi de măsurile de reducere a cheltuielilor statului, s-au alăturat grevei, solicitând bonusuri anuale care au fost eliminate în ultimul deceniu.

Ministrul de finanţe, Kyriakos Pierrakakis, a declarat la o conferinţă economică din Delphi, Grecia, că împărtăşeşte preocupările lucrătorilor greci, dar că reducerea impozitării este în continuare o prioritate cheie pentru guvern.