Mihai I de Hohenzollern - „regele republicii române” (presă)

La cei 93 de ani ai săi, Mihai I de Hohenzollern, „regele republicii române”, este un monarh fără tron care se bucură de foarte multă popularitate. Cotidianul spaniol El Mundo remarcă faptul că, deşi nu este la fel de cunoscut precum verişoara sa regina Elizabeta a Angliei şi nici nu ocupă atâtea pagini ale presei mondene precum şeful statului Monaco, regele Mihai este, exact ca aceştia din urmă, un monarh european.

„Cazul său este însă unic, pentru că Mihai I de Hohenzollern este rege al României, o republică în care i s-a restituit titlul şi modul de adresare în 1997. Şi dacă nu este destul de special cazul său, la cei 93 de ani, Miguel I este decanul familiilor regale din lume şi singurul şef de stat european din al doilea război mondial, care încă trăieşte. În locul lui, oricine ar fi copleşit. Însă lui nici nu-i trece prin minte să abdice”, constată cotidianul El Mundo.

De fapt, şi-a petrecut jumătate din viaţă regretându-şi abdicarea din decembrie 1947, forţat fiind de autorităţile comuniste care au luat puterea în România. Cele petrecute atunci l-au privat de coroană şi l-au obligat să înceapă un exil care a durat 50 de ani şi care l-a dus la început la Londra, şi apoi în Elveţia.

Cu toate acestea, peripeţiile lui rocamboleşti au început cu mult înainte. Mihai I s-a urcat pe tron pentru prima oară la nici 6 ani, la moartea bunicului său, Ferdinand. A fost proclamat rege înaintea tatălui său, prinţul moştenitor Carol, pentru că acesta fugise cu amanta lui să se bucure de un dolce far niente. După trei ani, obosit de petreceri, Carol s-a întors la Bucureşti şi nu s-a sfiit să-i smulgă fiului său coroana de pe cap. Peste zece ani, în 1940, la 19 ani, Mihai a fost proclamat din nou rege.

Până la abdicare şi exil, domnia lui a fost marcată de războiul mondial, de alianţele României cu Hitler şi Mussolini şi apoi cu aliaţii şi în contratimp, şi de dictatura de plumb a lui Ion Antonescu, precum şi de schimbarea direcţiei de către suveranul novice, când deja nu se mai putea face nimic. După jumătate de secol de stăpânire comunistă, pe durata căreia propaganda l-a transformat pe Mihai I într-un trădător abject, în 1997, după ce România a început drumul către democraţie, ţara i-a deschis din nou porţile monarhului deja senior, unul dintre verii cei mai iubiţi ai reginei Sofía a Spaniei, înapoindu-i cetăţenia şi titlul de rege, pe care îl poartă în prezent.

Monarhului fără tron i-au fost înapoiate proprietăţile familiei regale şi, mai important, a început să câştige sprijin şi respect în rândul populaţiei, astfel încât în prezent Mihai I se bucură de un nivel de popularitate superior oricărui politician al republicii - continuă El Mundo. Potrivit unui sondaj recent, 45% dintre români se declară mulţumiţi de activitatea Casei Regale - şi numai 9,6% are o părere proastă despre aceasta. Tot mai multe voci solicită un referendum pentru a stabili monarhia parlamentară, deşi majoritari sunt republicanii.

Mihai I este foarte prezent în viaţa publică, având un deosebit rol ceremonial. Şi astfel va continua, atâta vreme cât va mai avea putere. Aşa cum a spus în discursul său istoric din parlament în 2011, „coroana nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei noastre, a suveranităţii şi unităţii noastre”.