Merz propune garanţii similare articolului 5 pentru Ucraina, în timp ce Kremlinul respinge ideea

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Ucraina ar putea primi garanţii de securitate comparabile cu Articolul 5 al NATO după un armistiţiu cu Rusia, descriind recentele discuţii diplomatice de la Berlin drept un pas major înainte, subliniind totodată că deciziile-cheie rămân nerezolvate, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat marţi seara postului public german ZDF, Merz a menţionat că discuţiile cu partenerii europeni şi cu SUA au avansat semnificativ în privinţa modului în care Ucraina ar putea fi protejată după încheierea luptelor active – chiar şi fără o aderare formală la NATO.

Merz a spus că cele mai recente discuţii diplomatice de la Berlin au adus „un pas clar înainte”, în special în ceea ce priveşte disponibilitatea Washingtonului de a se alătura europenilor în oferirea de garanţii de securitate postbelice pentru Kiev.

„Am discutat chiar şi garanţii de securitate de tip Articolul 5”, a declarat Merz, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO, şi menţionând că astfel de garanţii ar putea include securizarea unei zone demilitarizate între părţile beligerante şi un răspuns militar la atacuri ruseşti reînnoite. Totuşi, a subliniat că aceste măsuri sunt discutate pentru perioada de după un armistiţiu, nu în timpul ostilităţilor active.

„Deocamdată, nu suntem încă acolo”, a adăugat Merz.

Întrebat despre respingerea de către preşedintele rus Vladimir Putin a prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean, Merz a respins obiecţiile Moscovei.

„Putin a spus «Niet» la multe lucruri. La un moment dat, va trebui să spună «da» dacă acest război trebuie să se încheie”, a spus Merz, adăugând că Ucraina va avea nevoie de protecţie în faza postbelică.

Dar scepticismul faţă de acest concept nu s-a diminuat. Analişti din SUA au avertizat că astfel de aranjamente ar fi cu mult sub clauza de apărare colectivă a NATO, lipsindu-le forţa juridică obligatorie şi credibilitatea pe termen lung.

Un think tank de apărare cu sediul la Washington a avertizat că garanţiile postbelice vagi nu s-ar putea dovedi nici durabile, nici aplicabile, mai ales dacă se bazează pe voinţa politică fluctuantă din capitalele occidentale.

Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a reiterat într-un interviu acordat luni ABC News că Rusia „nu va subscrie în niciun moment, nu va fi de acord şi nici măcar nu va fi mulţumită de orice prezenţă a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean”.

Merz a abordat chestiunea sensibilă a concesiilor teritoriale ale Kievului, afirmând că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a arătat deschidere faţă de acceptarea actualei linii a frontului – pe care Merz a numit-o „linia de contact” – ca bază pentru un armistiţiu.

Aceasta ar echivala cu o recunoaştere de facto a ocupaţiei ruse, a spus Merz, dar nu cu o recunoaştere legală a pierderii teritoriale, care ar contraveni constituţiei Ucrainei.

„Decizia privind chestiunile teritoriale trebuie luată de Ucraina însăşi”, a spus el.

Merz a declarat că Kievul caută garanţii de securitate puternice tocmai pentru a evita repetarea greşelilor acordurilor Minsk anterioare.

„La acea vreme, Rusia a fost de încredere. Ştim ce a rezultat din asta – cel târziu din 2022”, a spus Merz.

Între timp, Kremlinul a respins rapid propunerea lui Merz privind un armistiţiu de Crăciun. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marţi că Moscova nu va fi de acord cu un armistiţiu temporar, argumentând că acesta i-ar oferi Ucrainei timp să se regrupeze: „Vrem pace. Nu vrem un armistiţiu doar pentru a-i oferi Ucrainei o pauză şi a se pregăti pentru continuarea războiului.”

Dacă Ucraina poate continua să-şi finanţeze efortul de război – şi să evite reduceri dureroase ale cheltuielilor publice care ar putea submina moralul şi capacitatea sa de a se apăra – ar putea fi decis în această săptămână la Bruxelles.

Liderii UE urmează să se întâlnească joi, 18 decembrie, la un summit al Comisiei Europene menit să depăşească un blocaj politic privind utilizarea activelor statului rus îngheţate pentru a sprijini Ucraina, inclusiv printr-un posibil împrumut de reparaţii.

Merz a descris planul drept un instrument-cheie de presiune împotriva Moscovei. El a spus că prima fază – imobilizarea permanentă a activelor ruseşti în Europa – a fost deja convenită, împiedicând Rusia să aibă acces la ele înainte de încheierea războiului.

Dobânda generată de aceste active este deja direcţionată către Ucraina, a menţionat el.

A doua fază – utilizarea activelor mai direct pentru a sprijini Ucraina, de exemplu prin împrumuturi garantate – se confruntă încă cu obstacole politice.

„Din punct de vedere juridic, acest lucru poate fi rezolvat”, a spus Merz, recunoscând în acelaşi timp îngrijorările politice, în special din partea Belgiei. El a spus că aceste obiecţii vor trebui depăşite.

Întrebat despre şansele de a ajunge la o decizie politică, Merz a răspuns: „Cincizeci-cincizeci că vom reuşi.”

El a descris poziţia în evoluţie a Washingtonului faţă de Europa drept un punct de cotitură care necesită o ajustare strategică din partea Germaniei.

Potrivit cancelarului german, declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance la Conferinţa de Securitate de la München de la începutul acestui an au contribuit la impulsionarea ţării sale să accelereze schimbările în cheltuielile de apărare şi în postura militară.

„A trebuit să reacţionăm”, a spus Merz.

În acelaşi timp, el a spus că lucrează pentru a convinge Washingtonul că şi Statele Unite au nevoie de parteneri.

„Dacă vă uitaţi doar la datele economice ale SUA, îmi pot imagina că americanii vor reveni în cele din urmă şi vor spune: «Să mai discutăm despre chestiuni care sunt în beneficiul ambelor părţi?»”, a spus Merz.