Memoriile lui Stoltenberg. Fostul şef NATO ar fi fost dispus la concesii către Rusia care puteau schimba Europa
Fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg a dezvăluit în memoriile sale fapte despre acorduri de culise cu Moscova. În 2021, el era pregătit să discute cu Rusia retragerea trupelor Alianţei din Europa de Est şi crearea unei zone tampon care să implice statele baltice, scrie ediţia letonă Baltic Sentinel.
În analiza memoriilor lui Stoltenberg, publicaţia subliniază că acesta a purtat negocieri cu Kremlinul fără a informa cei mai vulnerabili aliaţi. De exemplu, în toamna anului 2021, s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. În timpul conversaţiei, scrie RBC-Ukraine, el s-a oferit să discute propunerea Kremlinului de a crea o zonă tampon.
Polonia şi statele baltice s-au opus categoric oricăror concesii. Totuşi, secretarul general le-a ignorat preocupările şi era pregătit să readucă arhitectura de securitate la graniţele din 1997. Acest lucru ar fi însemnat, în mod efectiv, dezarmarea flancului estic al NATO.
De ce a respins Rusia propunerea privind zona tampon
În ciuda unei asemenea disponibilităţi de a face concesii Kremlinului, Moscova a respins planul. Rusia nu dorea compromisuri, ci urmărea controlul total asupra regiunii.
În memoriile sale, Stoltenberg scrie că viziunile sale asupra relaţiilor cu Rusia au fost modelate de tatăl său, Thorvald, fost ministru de Externe al Norvegiei, care promova dialogul cu Moscova chiar şi în timpul Războiului Rece. Fiul său scrie cu mândrie despre modul în care a reuşit să menţină acest dialog chiar şi după anexarea Crimeei în 2014.
Trump şi NATO
O parte semnificativă a memoriilor este dedicată lui Donald Trump. Stoltenberg confirmă: ameninţarea retragerii SUA din NATO a fost reală. Consilierii lui Trump pregăteau serios acest pas, iar acesta ar fi putut distruge Alianţa în câteva zile.
În ciuda acestui fapt, a avut loc un paradox, scrie fostul secretar general în memoriile sale: tocmai sub Trump prezenţa americană în Europa a crescut. Aliaţii au început să investească mai mult în apărare.
Odată cu începerea operaţiunii militare a SUA şi Israelului împotriva Iranului, relaţiile dintre SUA şi Alianţă s-au deteriorat brusc. Din cauza refuzului de a ajuta, Trump ameninţă cu retragerea din NATO.
La rândul său, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, numeşte Alianţa o stradă cu sens unic pentru Washington. Rubio a subliniat că SUA va trebui să-şi reconsidere apartenenţa la NATO, însă decizia finală, desigur, îi aparţine lui Trump.
Între timp, Italia şi-a închis spaţiul aerian pentru aeronavele militare americane. Italienii sunt nemulţumiţi de faptul că Pentagonul nu i-a avertizat cu privire la astfel de survoluri. Ministerul italian al Apărării a fost informat abia după fapt.
