Masoumeh Ebtekar: Iranul doreşte în mod autentic pacea

Mulţi iranieni s-au simţit daţi la o parte de opt ani de politici iraţionale, însă în prezent preşedintele Rouhani beneficiază de sprijinul larg al naţiunii, scrie Masoumeh Ebtekar, vicepreşedintă a Republicii Islamice a Iranului şi preşedintă a Organizaţiei de protecţie a mediului din această ţară, într-un articol publicat de The Guardian.

Ultima jumătate de secol a fost o epocă de progres uman fără precedent. Cu toate acestea, ea este definită şi ca o epocă de numeroase războaie şi conflicte care au condus la milioane de decese şi la o suferinţă fără sfârşit. Pacea a lipsit mai mult decât oricând în anumite părţi ale lumii, cum ar fi Orientul Mijlociu şi Africa. În inima lumii islamice, am asistat la peste 10 războaie şi conflicte majore care au devastat regiunea în trei decenii. Deşi la originea fiecărui conflict au stat atât elemente interne, cât şi elemente externe, există lecţii care trebuie învăţate de către lideri, şi acţiuni la nivel mondial care trebuie luate pentru ca aceste războaie şi masacre să înceteze - argumentează Ebtekar.

Din cauza distrugerilor la nivel uman care urmează întotdeauna unui război, daunele aduse mediului sunt adesea trecute cu vederea şi greşit cuantificate şi evaluate. Totuşi, această distrugere a mediului este una pe termen lung, afectând resursele naturale şi cauzând pierderi economice şi de mediu importante, uneori, timp de generaţii. În alte cazuri, o distrugere deliberată a resurselor naturale şi a apelor are ca scop slăbirea aşa-numitului inamic.

Lucrurile scrise anterior subliniază că imperativul păcii este o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea şi creşterea economică a tuturor naţiunilor, argumentează vicepreşedinta iraniană. O lungă istorie de intervenţie şi de ocupaţie străină, sisteme de guvernare slabe, rezultate dintr-o lipsă de transparenţă şi de responsabilitate, şi revoltele şi conflictele civile sunt toate motive pentru tensiunile şi războaiele din această regiune, explică Masoumeh Ebtekar.

Deşi Islamul susţine rezistenţa în faţa agresiunii şi permite celor oprimaţi să îşi apere demnitatea colectivă şi individuală, dar şi valoarea umană, există, de asemenea, numeroase referiri la compasiune, standarde morale, valorile etice şi la evitarea extremismului în Sfântul Coran, scrie Ebtekar. 'Eu cred că războiul şi extremismul sunt două ameninţări majore la adresa dezvoltării durabile în lumea de astăzi', adaugă vicepreşedinta iraniană.

Date fiind aceste circumstanţe, orice efort de a consolida legăturile între naţiuni, pentru a rezolva conflictele şi a preveni noi tensiuni, este un efort pentru progresul umanităţii. Impasul politic al Occidentului cu Iranul în privinţa programului său nuclear şi criza umanitară din Siria sunt două provocări contemporane, ce necesită o rezoluţie urgentă. Folosirea forţei şi ameninţarea cu folosirea forţei sunt ambele contrare spiritului Cartei ONU, avertizează Ebtekar.

Cea de-a 68-a sesiune a Adunării Generale a ONU a oferit o ocazie unică liderilor iranieni şi din Occident de a se angaja într-un dialog constructiv pentru a rezolva problemele restante, legate de anii luni de lipsă de comunicare, generaţi de o istorie şi mai lungă a intervenţiei SUA în Iran. Aceşti lideri au venit cu un mandat de a negocia şi şi-au exprimat dorinţa de a face acest lucru o dată cu prima conversaţie telefonică prezidenţială între cele două părţi din 1979. Deşi acest lucru poate părea nesemnificativ, el a avut o importanţă politică imensă la nivel mondial. Această evoluţie de ambele părţi a avut succes, în pofida presiunii puternice din partea radicalilor şi a cei care privesc înapoi.

Potrivit lui Ebtekar, alegerea preşedintelui Rouhani a creat speranţe pentru o rezolvare internă a tensiunilor politice. A avut loc o eliberare treptată a deţinuţilor politici, reţinuţi din cauza opoziţiei faţă de rezultatele alegerilor controversate din 2009. Acest lucru demonstrează un efort unificat şi autentic din partea Iranului de a schimba atmosfera politică, aderând în acelaşi timp la preceptele şi principiile de bază ale republicii islamice şi la dreptul inalienabil al Iranului de a îmbogăţi uraniu în scopuri paşnice.

Preşedintele Barack Obama, de asemenea, a indicat că SUA nu caută schimbarea regimului de la Teheran şi că cele două ţări pot avea o relaţie diferită, mai deschisă, după soluţionarea disputei. Deşi SUA par gata să facă acelaşi lucru, mulţi observatori se întreabă dacă toate elementele administraţiei SUA merg în aceeaşi direcţie şi dacă în viitorul apropiat vor exista măsuri concrete de creştere a acestei încrederi pentru a consolida roadele acestei vizite.

"Ca ecologistă şi activistă politică implicată de la o vârstă tânără în evenimentele tumultoase ale revoluţiei iraniene, cred că avem nevoie de o alianţă globală azi împotriva războiului şi a violenţei. Trebuie să luptăm pentru pace. Trebuie să ne angajăm pentru a proteja mediul nostru natural preţios. Trecutul trebuie într-adevăr să devină trecut'', conchide vicepreşedinta Iranului.