Marea Neagră a devenit cea mai mortală rută maritimă din lume

În Strâmtoarea Hormuz, Iranul trage în mod constant asupra petrolierelor care transportă petrol şi minează rutele acestora, în timp ce flota SUA încearcă să le apere. Însă cele mai mari pagube aduse navigaţiei comerciale în acest an nu au fost cauzate de rachete, mine şi tunuri din Orientul Mijlociu, ci de dronele din Marea Neagră.

La început, dronele ucrainene au blocat rutele navelor ruseşti, atacându-le atât pe acestea, cât şi porturile cu terminalele lor. Apoi, Rusia, prin bombardamentele sale, a lăsat porturile din Odesa fără nave şi a început să atace cu drone navele aflate în largul ţărilor NATO, precum România şi Bulgaria.

Potrivit companiei Ambrey, specializată în probleme de securitate maritimă, în acest an au avut loc peste 300 de atacuri în Marea Neagră, scrie The Wall Street Journal. Ca urmare, peste 30 de marinari şi-au pierdut viaţa, iar peste 20 sunt daţi dispăruţi, conform datelor Asociaţiei Turce a Armatorilor, MarineTraffic şi comunicatelor autorităţilor locale.

Între timp, de la începutul conflictului armat de la sfârşitul lunii februarie dintre SUA şi Iran, în Strâmtoarea Hormuz şi în Orientul Mijlociu în ansamblu au avut loc aproximativ 130 de atacuri, în urma cărora au murit 25 de marinari, potrivit informaţiilor Organizaţiei Maritime Internaţionale a ONU.

În toamna aceasta, partea de nord şi cea centrală a Mării Negre s-au transformat într-un fel de deşert maritim, precizează The Moscow Times. Navele din Rusia nu mai circulă. Iar cele care se îndreaptă spre Ucraina (doar până la Dunăre, la graniţa cu România), precum şi spre România, Bulgaria, Turcia şi Georgia, sau pleacă din aceste ţări, navighează în principal de-a lungul liniei de coastă, pentru a se proteja cât mai mult posibil de atacurile ruseşti.

Prezenţa navelor comerciale în octombrie 2026

În luna octombrie, opt nave comerciale au fost atacate cu drone în apele teritoriale (la o distanţă de 22,2 km de coastă) sau în zona contiguă (de regulă, 22,2 km) a României şi Bulgariei. Alte două nave au fost atacate în apropierea zonei contigue a Bulgariei, în zona sa economică exclusivă, iar o altă navă a fost lovită în portul dunărean Ismail, după ce navigase de-a lungul coastelor Bulgariei şi României. În aproape jumătate dintre aceste cazuri, atacurile s-au soldat cu moartea unor marinari, rănirea acestora sau dispariţia lor.

Rusia neagă implicarea în aceste atacuri. Însă prim-ministrul Bulgariei, Rumen Radev, a declarat la Bruxelles, precum şi în faţa ambasadoarei Rusiei, Eleonora Mitrofanova, pe care a convocat-o după unul dintre aceste atacuri: "Nu credem că Ucraina ar putea să-şi atace propriile nave şi echipaje. Nu există nicio logică în acest sens. Prin urmare, circumstanţele acestui atac indică spre Rusia".

Escaladarea armată a dus la o reducere drastică a activităţii comerciale în Marea Neagră. Conform datelor organizaţiei neguvernamentale Global Fishing Watch, în octombrie, numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor a scăzut cu 41% faţă de aceeaşi lună a anului 2025. Iar numărul de curse în ambele direcţii în aceeaşi perioadă a scăzut cu 38%.