Curtea de Justiţie a UE respinge contestaţiile Poloniei privind pachetul de măsuri ce vizează schimbările climatice

Polonia a pierdut o serie de acţiuni în justiţie împotriva unor elemente-cheie ale pachetului climatic al Uniunii Europene, inclusiv planurile de eliminare treptată a autoturismelor noi cu motor cu ardere internă. Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a respins joi toate cele şapte acţiuni intentate de Varşovia.

Polonia a contestat normele mai stricte privind emisiile auto, taxa la frontieră pe emisiile de carbon a UE, obiectivele naţionale de reducere a emisiilor, extinderea sistemului de comercializare a cotelor de emisii al blocului şi cerinţele privind gazele cu efect de seră pentru silvicultură şi utilizarea terenurilor.

UE a adoptat în 2023 o serie de măsuri legislative în cadrul pachetului său climatic "Fit for 55", menit să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050, relatează dpa.

Polonia a insistat asupra dreptului de veto

Principalul argument al Poloniei a fost că legislaţia ar fi trebuit să necesite aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, ceea ce i-ar fi conferit Varşoviei dreptul de veto asupra măsurilor. De asemenea, Polonia a susţinut că unele dintre norme subminau bunăstarea cetăţenilor UE, determinând creşterea preţurilor la energie şi punând în pericol locurile de muncă.

Acţiunile au fost introduse sub guvernul anterior al Poloniei, condus de partidul naţional-conservator Lege şi Justiţie.

CJUE a respins argumentele Poloniei, afirmând că excepţiile de la principiul votului cu majoritate calificată trebuie interpretate în mod strict. De asemenea, a subliniat că bunăstarea cetăţenilor UE nu era singurul obiectiv al blocului, dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului având o pondere egală.

Legislaţia UE poate avea un impact negativ asupra unor state membre, a afirmat Curtea, adăugând că astfel de consecinţe au fost luate în considerare în pachetul climatic. Curtea a menţionat măsurile compensatorii, inclusiv Fondul Social pentru Climă, în valoare de mai multe miliarde de euro, conceput pentru a atenua impactul tranziţiei.

Michael Bloss, un europarlamentar din grupul Verzilor, a descris decizia Curţii drept "un impuls pentru acţiunea europeană în domeniul climei". El a afirmat că UE trebuie să-şi menţină cursul şi să-şi asume un rol de lider în negocierea unor acorduri ambiţioase în cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice, care se desfăşoară în prezent la Antalya, în Turcia.

Între timp, în cadrul UE se iau măsuri pentru a relaxa anumite părţi ale legislaţiei sale privind clima.

Comisia pentru mediu a Parlamentului European a susţinut o propunere de relaxare a planului blocului de a elimina treptat autovehiculele cu motor cu ardere internă. Conform modificărilor propuse, producătorii auto ar putea continua să vândă vehicule noi cu motoare cu ardere internă şi hibride după 2035, fără a fi supuşi unor sancţiuni.