Marea Britanie va adopta o poziţie mai dură faţă de Israel, interzicând comerţul cu coloniile ilegale

Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, va anunţa marţi ceea ce a descris drept o amplă resetare a relaţiilor Marii Britanii cu Israelul, promiţând că guvernul va adopta o atitudine mai activă în sprijinul cauzei palestiniene.

Într-o intervenţie care este de aşteptat să atragă critici dure din partea SUA şi Israelului, ministrul britanic de externe va impune o interdicţie asupra comerţului cu bunuri şi anumite servicii provenite din coloniile israeliene ilegale, relatează The Guardian.

El le-a transmis, de asemenea, organizaţiilor societăţii civile că este hotărât să reafirme sprijinul pentru soluţia celor două state în conflict şi să ceară protejarea drepturilor palestinienilor şi respectarea dreptului internaţional.

În declaraţia sa în faţa parlamentarilor, Miliband este aşteptat să folosească un limbaj mai ferm decât predecesorii săi recenţi atunci când va denunţa nedreptăţile umanitare suferite de palestinieni în Gaza.

Măsurile pe care le va prezenta probabil nu vor satisface toate solicitările grupurilor care susţin cauza palestiniană, însă vor fi totuşi percepute ca un semn că Marea Britanie trece de la sprijinul tradiţional, mai degrabă retoric, pentru soluţia celor două state la acţiuni concrete menite să împiedice extinderea coloniilor ilegale din Cisiordania — extindere considerată pe scară largă o încercare de a elimina perspectiva creării unui stat palestinian.

Israelul a ameninţat deja cu represalii după o declaraţie anterioară a lui Miliband potrivit căreia armata israeliană ar fi împiedicat accesul ajutoarelor în Gaza, iar ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a acuzat guvernul laburist că este dominat de ură faţă de evrei.

Ministrul israelian de extremă dreapta al finanţelor, Bezalel Smotrich, pare să fi reacţionat la aceste informaţii spunând: “Expulzaţi-l pe ambasadorul britanic în această seară!”

Premierul britanic Andy Burnham a discutat luni cu Donald Trump şi cu aliaţi importanţi din Golf, precum Qatarul, pentru a-i informa despre planurile guvernului britanic în regiune.

Intervenţia lui Miliband are loc în momentul în care un sondaj publicat de ziarul The Guardian arată că britanicii, indiferent de orientarea politică, susţin puternic interzicerea comerţului cu coloniile israeliene ilegale, cu o diferenţă de peste două la unu.

Sondajul realizat de Opinium şi publicat de European Council on Foreign Relations arată că doar 18% dintre adulţii britanici se opun interzicerii comerţului cu bunuri provenite din coloniile israeliene, în timp ce 46% sunt în favoarea acesteia. Sprijinul creşte la aproape trei sferturi atunci când sunt excluşi cei care nu şi-au exprimat o opinie.

De asemenea, Miliband a acuzat că armata israeliană, invocând motive de securitate, impune controale inutile asupra ajutoarelor care intră în Gaza, contribuind la o situaţie umanitară îngrozitoare.

Se înţelege însă că Miliband este sceptic în privinţa capacităţii Marii Britanii de a influenţa situaţia, dincolo de solicitarea ridicării acestor restricţii.

Afirmaţia sa potrivit căreia ajutoarele au fost împiedicate să intre în Gaza a fost respinsă vehement de Ministerul israelian de Externe în weekend.

Miliband este, de asemenea, aşteptat să meargă mai departe decât predecesorii săi şi să aplice ferm măsurile privind coloniile în contextul respectării dreptului internaţional, inclusiv al concluziilor a doua instituţii-cheie: Curtea Penală Internaţională şi Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), ambele atacate de SUA.

Pachetul de măsuri probabil nu va include sancţiuni pentru restricţionarea ajutoarelor către Gaza şi nici nu va descrie ceea ce s-a întâmplat în teritoriu drept genocid.

Marea Britanie a păstrat însă deschisă posibilitatea de a se alătura unor ţări precum Africa de Sud la CIJ, pentru a susţine că Israelul încalcă hotărârile anterioare ale instanţei.

Prin faptul că a decis să acţioneze ferm în privinţa comerţului, Miliband a ignorat avertismentele potrivit cărora o intervenţie britanică polarizantă ar putea spori şansele premierului Benjamin Netanyahu la alegerile din Israel din 27 octombrie.

Surse britanice au subliniat că până şi oficiali militari israelieni l-au avertizat pe premier că armata israeliană va avea dificultăţi în apărarea noilor colonii şi avanposturi din nordul Cisiordaniei, deoarece acestea nu dispun de infrastructură de securitate de bază şi au fost înfiinţate din motive politice, nu de securitate.

În ciuda criticilor americane faţă de poziţia britanică, Washingtonul a exercitat şi el presiuni asupra lui Netanyahu în problema coloniilor, într-o asemenea măsură încât acesta a cerut desfiinţarea unora dintre ele, afirmând că nu au fost construite cu autorizaţiile necesare.

Israelul a demolat anterior unele avanposturi, însă acestea sunt adesea reconstruite la scurt timp după aceea.

Interdicţia britanică asupra comerţului cu produse provenite din colonii, considerată mult timp de Ministerul britanic de Externe drept imposibil de aplicat, este în concordanţă cu avizul consultativ al CIJ din 2024, care cere guvernelor să nu sprijine sau să faciliteze ocupaţia israeliană a teritoriilor palestiniene, nu doar coloniile ilegale.

Guvernul britanic nu a răspuns niciodată oficial acestui aviz, însă miniştrii din guvernul lui Keir Starmer au declarat că politica Marii Britanii este, în linii mari, conformă cu acesta.

Măsurile privind coloniile ar putea necesita adoptarea unei legi în Parlament pentru interzicerea comerţului cu bunuri, în locul unui instrument legislativ mai simplu. Interdicţia comercială se va extinde şi asupra anumitor servicii, inclusiv finanţarea şi publicitatea coloniilor ilegale.

Ministerul britanic de Externe a susţinut anterior că este imposibil să se facă diferenţa între produsele provenite din coloniile ilegale şi cele fabricate în Israel.

Marea Britanie consideră oficial că toate coloniile civile israeliene construite pe teritoriile capturate în timpul războiului de şase zile din 1967 sunt ilegale conform dreptului internaţional.

Volumul total al comerţului cu bunuri şi servicii dintre Marea Britanie şi Israel s-a ridicat în 2025 la 6 miliarde de lire sterline, iar amploarea perturbărilor va putea depinde de eventualele represalii israeliene.

Produsele fabricate în coloniile israeliene situate în teritoriile ocupate de Israel din 1967 nu mai beneficiază de tratament tarifar preferenţial la intrarea în Marea Britanie din 2005.

Marea Britanie a emis, de asemenea, recomandări privind etichetarea înşelătoare şi a îndemnat companiile să nu facă comerţ cu coloniile israeliene şi să nu fie implicate în activităţi economice şi financiare în acestea. Noile măsuri declară astfel de investiţii ilegale.

Resetarea relaţiilor cu Israelul a devenit mai urgentă din cauza proiectului de colonizare E1, situat la est de Ierusalim, care este pe cale să împartă efectiv Cisiordania ocupată în două începând din noiembrie.

Guvernul Burnham consideră, de asemenea, că trebuie să acţioneze din cauza creşterii violenţelor coloniştilor în Cisiordania şi a eşecului Board of Peace al lui Trump, care, după şase luni, nu a reuşit să atingă cele două obiective: dezarmarea Hamas şi retragerea Israelului din Gaza.

Partidul Laburist se confruntă şi cu presiuni interne din partea Verzilor în privinţa Palestinei. Liderul partidului, Zack Polanski, este aşteptat să candideze în alegerile parţiale din 8 octombrie din Holborn şi St Pancras, convocate după demisia lui Starmer din funcţia de parlamentar.

Noua politică laburistă i-ar putea oferi candidatului partidului o anumită protecţie politică în faţa lui Polanski.

Într-un semn al posibilelor repercusiuni pentru Miliband, fiul cel mare al lui Netanyahu, Yair, a sugerat săptămâna trecută că Insulele Falkland aparţin Argentinei şi nu Marii Britanii.

El nu este ministru, însă, după declaraţiile sale, Trump a sugerat că Washingtonul şi-ar putea reconsidera poziţia privind suveranitatea britanică asupra insulelor.

Trump a declarat joia trecută că nu ar sprijini Marea Britanie în cazul în care Argentina ar invada insulele, spunând pentru GB News: “Ţara voastră nu a fost acolo să mă ajute” atunci când SUA şi Israelul şi-au început războiul împotriva Iranului în februarie.