Mai puţine alimente ultraprocesate, simptome mai uşoare ale depresiei. Ce spun cercetătorii
alte articole
Adulţi cu simptome depresive au raportat îmbunătăţiri moderate până la semnificative după patru săptămâni de dietă săracă în alimente ultraprocesate, potrivit unui studiu de mică amploare, realizat de Universitatea din California, San Francisco.
Acest studiu, publicat în JAMA Psychiatry şi finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate din SUA, este preliminar şi face parte dintr-un ansamblu de cercetări care evidenţiază asocieri între dietele bogate în alimente ultraprocesate şi depresie, precum şi alte tulburări psihologice.
Studiul preliminar a inclus 20 de adulţi (unul dintre ei nu a finalizat studiul) cu o vârstă medie de aproximativ 44 de ani, dintre care 14 erau femei. Toţi aveau greutate corporală excesivă şi cel puţin o tulburare metabolică, precum hipertensiunea arterială sau colesterolul ridicat. Pe lângă depresie, 14 dintre cei 19 participanţi sufereau şi de anxietate.
Participanţii au urmat două regimuri alimentare conform unui protocol încrucişat. Un grup a continuat să consume alimentaţia obişnuită, bogată în alimente ultraprocesate, timp de patru săptămâni, iar celălalt grup a adoptat o dietă săracă în alimente ultraprocesate, elaborată cu ajutorul cercetătorilor. Această dietă excludea, în special, gustările ambalate, mâncărurile de tip fast-food şi băuturile zaharoase. După patru săptămâni, cele două grupuri şi-au schimbat dietele.
Cei care şi-au redus consumul de alimente ultraprocesate cu peste 85% au înregistrat îmbunătăţiri moderate până la semnificative ale simptomelor depresiei, unii dintre ei observând, de asemenea, reduceri modeste ale anxietăţii.
„Ceea ce mi se pare remarcabil este cât de repede au început să se schimbe simptomele atunci când participanţii şi-au modificat alimentaţia”, a declarat pentru The Epoch Times Sanam Hafeez, neuropsiholog şi director al Comprehend the Mind din New York, care nu a fost implicat în studiu.
Acest lucru pune sub semnul întrebării ideea că alimentaţia afectează doar indicatorii fizici, precum greutatea, colesterolul sau glicemia, a spus ea.
„Creierul face parte din corp, aşa că este logic să investigăm dacă calitatea alimentelor pe care le consumăm poate influenţa modul în care ne simţim şi funcţionăm din punct de vedere mental.”, a precizat aceasta.
Una dintre limitele acestui studiu este că nu a permis distingerea efectelor alimentelor în sine de alte posibile explicaţii ale îmbunătăţirilor psihologice observate. Este dificil de stabilit dacă participanţii care s-au simţit mai bine datorează acest lucru alimentaţiei, unei modificări a greutăţii lor sau atenţiei suplimentare de care au beneficiat. Participanţii ştiau ce regim alimentar urmau, cercetătorii îi îndrumau în alegerile alimentare, iar toţi voluntarii prezentau tulburări metabolice, precum şi un indice de masă corporală (IMC) ridicat. Prin urmare, rezultatele nu sunt neapărat aplicabile întregii populaţii.
O posibilă explicaţie a acestei legături ţine de intestin. Dr. Nyasha Chagwedera, autoarea principală a studiului şi fondatoarea programului de cercetare privind metabolismul şi sănătatea mintală de la Universitatea din California, San Francisco, a explicat, într-un comunicat, că alimentele ultraprocesate ar putea deteriora mucoasa protectoare a intestinului şi ar putea provoca ceea ce ea descrie ca un „intestin permeabil şi dezechilibrat”.
Expresia „intestin permeabil” este un termen uzual care se referă la o creştere a permeabilităţii intestinale. Este vorba despre un fenomen în cadrul căruia joncţiunile strânse ale mucoasei intestinale se slăbesc, permiţând toxinelor, bacteriilor şi particulelor alimentare nedigerate să pătrundă în circulaţia sanguină.
„Această afectare a intestinului poate genera o inflamaţie cronică de intensitate redusă în întregul organism, care poate să provoace direct depresia, sau să-i facă pe oameni mai vulnerabili la aceasta”, a spus ea. „Cu alte cuvinte, procesele de digestie de proastă calitate pot afecta intestinul, cu repercusiuni care ajung până la creier. ”
Aceasta rămâne o ipoteză. „Cercetătorii nu au demonstrat că modificările microbiomului intestinal au fost responsabile pentru acele îmbunătăţiri”, a spus Hafeez.
Alimente concepute să creeze dependenţă
Alimentele ultraprocesate sunt produse fabricate industrial, care conţin adesea conservanţi, coloranţi artificiali, arome şi emulgatori. De asemenea, sunt ieftine, convenabile şi concepute să fie atrăgătoare.
Astfel de alimente declanşează eliberarea de dopamină, o substanţă chimică din creier asociată cu plăcerea şi recompensa, ceea ce duce la pofte care „te fac să vrei să mănânci mai mult”, a spus Chagwedera.
Faptul că cineva are poftă de un aliment ultraprocesat nu înseamnă neapărat că are o dependenţă de acesta, a declarat pentru The Epoch Times dr. Vinay Saranga, fondator şi psihiatru la Institutul de NeuroSănătate Avansată din Carolina de Nord, care nu a participat la studiu.
Însă „cu cât aflăm mai multe, cu atât observăm mai clar că alimentele ultraprocesate sunt extrem de eficiente în stimularea recompensei şi în consolidarea comportamentului alimentar.”, a explicat acesta.
Un intestin sănătos pentru o minte sănătoasă?
Legătura dintre sănătatea intestinală şi sănătatea mentală se bazează pe o reţea complexă de comunicare bidirecţională numită axa intestin-creier. Departe de a funcţiona ca sisteme independente, creierul şi tractul digestiv comunică permanent şi rapid, influenţând în mod direct emoţiile, nivelul de stres şi funcţiile cognitive. Această legătură este atât de profundă încât oamenii de ştiinţă numesc adesea intestinul „al doilea creier”.
Intestin sănătos, minte sănătoasă?
Legătura dintre un intestin sănătos şi o minte sănătoasă se bazează pe o reţea complexă de comunicare bidirecţională cunoscută sub numele de axa intestin-creier. Departe de a funcţiona ca sisteme independente, creierul şi tractul digestiv comunică permanent şi rapid, influenţând în mod direct emoţiile, nivelul de stres şi funcţiile cognitive. Această legătură este atât de profundă încât oamenii de ştiinţă numesc adesea intestinul „al doilea creier”.
Relaţia intestin-creier funcţionează prin mai multe canale:
Poate alimentaţia să trateze depresia?
Atât Saranga, cât şi Hafeez au afirmat că dieta nu poate înlocui medicamentele şi terapia. „Cred că dieta şi sănătatea intestinală merită luate în considerare ca parte a unui tablou mai amplu al sănătăţii mintale, dar nu ca un înlocuitor al tratamentului consacrat”, a spus Hafeez.
Concluziile sugerează „cu siguranţă” că îmbunătăţirea sănătăţii intestinale ar putea fi o completare viabilă a tratamentelor tradiţionale de sănătate mintală, precum terapia sau medicaţia, a spus Saranga, dar nu un înlocuitor.
„Nu i-aş spune niciodată unui pacient cu depresie să-şi întrerupă medicaţia şi să se mulţumească doar cu a-şi monitoriza alimentaţia”, a precizat el. „Alimentele pe care le consumaţi reprezintă doar o piesă din puzzle-ul general.”
Această cercetare sugerează că există o legătură între creier şi corp, a adăugat el. Deşi alimentaţia, activitatea fizică, somnul şi alte schimbări ale stilului de viaţă pot îmbunătăţi mecanismele biologice subiacente ale organismului, acestea pot contribui, de asemenea, la crearea „unui mediu mai propice pentru ca tratamentul psihiatric să dea rezultate”.
„Intestinul, sistemul imunitar, metabolismul nostru şi creierul comunică între ele”, a spus Saranga.
Chagwedera şi echipa sa intenţionează să înceapă recrutarea participanţilor pentru a doua fază a studiului în 2028.
