"MAI, avem sau nu dreptul la petiţionare?" - de-clic.ro acuză practici neconforme cu statul de drept

Reprezentanţii de-clic.ro, platforma online care a găzduit petiţia “Mafia lemnului loveşte cu pumnul, autorităţile rămân pasive. Demite-le!”, a cărei semnare le-a adus cetăţenilor poliţişti pe la uşi, au adresat marţi o scrisoare deschisă lui Gabriel Oprea, Ministru de Interne şi Prim-Ministru Interimar al României. În scrisoarea adresată spre ştiinţă şi preşedintelui României, Klaus Iohannis, precum şi Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor, de-clic.ro semnaleaza "crearea unui precedent foarte periculos pentru relaţia cetăţenilor cu statul."

De-clic.ro atrage atenţia că MAI şi Poliţia Română, instituţii cărora li s-a solicitat prin petiţie să ancheteze şi să-l demită pe şeful Inspectoratului hunedorean, responsabil de supravegherea şi escaladarea evenimentelor pe Râul Alb, au ales, în loc să soluţioneze cererile cetăţenilor, să-i descurajeze şi să-i intimideze pe aceştia, practicile Poliţiei aducând prejudicii imense democraţiei din ţara noastră.

Redăm scrisoarea de-clic.ro, remisă redacţiei noastre.

"Scrisoare deschisă: MAI, avem sau nu dreptul la petiţionare?

Stimate domnule ministru,

Mai mulţi localnici şi activişti de mediu au fost agresaţi în data de 24 mai pe Râul Alb, judeţul Hunedoara. Incidentul a avut loc în timpul unei vizite de documentare pe drumul de acces spre Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Platforma de-clic.ro a considerat necesar să ia atitudine şi să se adreseze autorităţilor cu atribuţii de decizie şi control. Peste 400 de cetăţeni s-au alăturat demersului făcut public şi au solicitat în nume personal demiterea responsabililor pentru escaladarea evenimentelor care au atins apogeul în 24 mai, dar care nu erau nicidecum singulare.

Dintre petiţiile transmise, unele fie nu au primit răspuns, fie au atras după sine măsuri reactive din partea autorităţilor. Aceste măsuri au fost îndreptate împotriva semnatarilor, ignorând cerinţele şi obiectul petiţiilor. Vă reamintim că dreptul la petiţionare este garantat prin Constituţia României şi este un prim pas pentru o relaţie sănătoasă între cetăţean şi stat. Mai mult, încurajarea exercitării acestui drept este primul semn pe care un stat ar trebui sa îl facă în întâmpinarea cetăţenilor săi.

O reacţie deosebit de gravă a venit din partea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi a Poliţiei Române, cărora li s-a solicitat prin petiţie să ancheteze şi să-l demită pe şeful inspectoratului hunedorean, responsabil de supravegherea şi escaladarea evenimentelor pe Râul Alb. Cele două instituţii au ales să răspundă printr-o vastă anchetă, desfăşurată în toate judeţele din care au provenit petiţii, pentru a determina dacă aceşti petiţionari care s-au adresat prin poşta electronică susţin sub semnătură, la secţie, cele sesizate.

Deşi iniţial am considerat că ”invitaţiile” adresate de anumite inspectorate judeţene sunt un prim pas în adresarea cerinţelor petiţiei, ulterior am constatat cu tristeţe că măsurile luate în teritoriu erau exagerate şi variau de la un judeţ la altul. În plus, invitaţiile telefonice sau vizitele la locul de muncă ridică suspiciuni privind accesul la datele petiţionarului şi privind natura investigaţiei care nu le-a fost comunicată celor citaţi. Mai mult, în judeţul Braşov semnatarii au fost vizitaţi la domiciliu şi citaţi în calitate de martori într-un dosar penal şi chiar ameninţaţi cu amenzi sau aducere cu mandat în cazul neprezentării. În alte judeţe semnatarii au fost surprinşi să afle că le fusese monitorizată activitatea recentă pe reţelele de socializare şi vizita comisarului care a adus citaţia a fost însoţită de aluzii la postările sale pe Facebook pentru ai îi intimida. În alte cazuri semnatarii au fost nevoiţi să parcurgă distanţa de peste 100 km doar pentru a-şi asuma prin semnătură ceea ce a susţinut prin mesajul electronic - procedură neprevăzută de legea petiţiilor

În fapt, modul de operare al MAI în acest caz vorbeşte în termeni dezastruoşi despre felul în care statul român alege să răspundă cetăţenilor săi în momentul în care aceştia îşi exercită un drept garantat prin Constituţia ţării. Disproporţia flagrantă între resursele alocate anchetării problemei sesizate de cetăţeni faţă de audierea a sute de petiţionari este o tristă dovadă a priorităţilor MAI în momentul acesta. Ne întrebăm, cum mulţi dintre semnatari o fac, dacă MAI a investit la fel de multă energie pentru investigarea faptelor semnalate în petiţie. Care a fost raţionamentul sau iniţiatorul real al acestei întregi investigaţii care a ţintit în fapt petiţionarii? Cine a autorizat monitorizarea unora dintre semnatarii petiţiei pe reţelele de socializare, şi, aceeaşi procedură se aplică în cazul oricărei petiţii adresate MAI?

Domnule ministru, suntem în faţa unui precedent foarte periculos pentru relaţia cetăţenilor cu statul, care alege să descurajeze şi să intimideze mai degrabă decât să susţină şi să soluţioneze. Vă solicităm să denunţaţi şi să puneţi capăt acestor practici ce aduc prejudicii imense democraţiei din România.

Astfel, domnule ministru, vă solicităm public următoarele:

1. Care a fost raţionamentul, legea, metodologia care a justificat mobilizarea Poliţiei pentru verificarea semnatarilor petiţiei referitoare la Râul Alb?

2. Cine a autorizat (dacă a autorizat) monitorizarea anumitor semnatari prin chestionarea vecinilor, a colegilor de muncă sau profilelor de pe reţelele de socializare?

3. Care este stadiul anchetei, dacă aceasta a fost iniţiată, în scopul investigării neregulilor amintite în petiţie?

Cu respect,

Tudor Brădăţan

Director executiv de-clic.ro"

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.