Liderii UE poartă discuţii de urgenţă privind Ucraina, încercând să se adapteze la noile cerinţe de securitate fără SUA

Liderii Uniunii Europene poartă, joi, discuţii de urgenţă pentru a conveni asupra modalităţilor de creştere rapidă a bugetelor lor militare, după ce administraţia Trump a semnalat că Europa trebuie să se ocupe de propria securitate şi a suspendat, de asemenea, asistenţa acordată Ucrainei, scrie AP.

În doar puţin peste o lună, preşedintele Donald Trump a răsturnat vechile certitudini cu privire la fiabilitatea SUA ca partener de securitate, îmbrăţişând, acum, Rusia şi retrăgând sprijinul american pentru Ucraina.

Luni, Trump a ordonat o întrerupere a livrărilor militare americane către Ucraina, încercând să îl preseze pe preşedintele Volodimir Zelenski să se angajeze în negocieri pentru a pune capăt războiului cu Rusia, aducând o nouă urgenţă la summitul UE de la Bruxelles.

„Europa se confruntă cu un pericol clar şi prezent la o scară pe care niciunul dintre noi nu a mai văzut-o în viaţa noastră de adult. Unele dintre ipotezele noastre fundamentale sunt subminate până în măduva oaselor”, a avertizat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată celor 27 de lideri ai UE, care vor analiza modalităţi de a accesa mai mulţi bani pentru cheltuielile de apărare şi de a reduce restricţiile impuse acestora.

Dar poate cea mai mare provocare pentru UE joi va fi să adopte o poziţie unitară într-un moment în care este fracturată, deoarece o mare parte din ceea ce face blocul necesită sprijin unanim.

Securitatea Europei

Orice s-ar întâmpla, nu se aşteaptă ca reuniunea să abordeze nevoile cele mai presante ale Ucrainei.

Reuniunea nu are ca scop strângerea urgentă a mai multor arme şi muniţii pentru a umple golul de aprovizionare creat de îngheţarea SUA. De asemenea, nu se va debloca suma estimată la 183 de miliarde de euro în active ruseşti îngheţate, deţinute de Euroclear - o casă de compensare belgiană, sumă care ar putea fi confiscată.

Între timp, forţele armate ucrainene continuă să lupte pentru a încetini înaintarea Rusiei de-a lungul liniei de front de 1 000 de kilometri, în special în regiunea estică Doneţk.

Accentul summitului de joi este pus pe finanţe şi pe modul în care UE se poate configura cât mai rapid posibil pentru a-şi asigura propria securitate şi pentru a ajuta Ucraina, renunţând în acelaşi timp la decenii de dependenţă de umbrela de apărare americană.

„Având în vedere situaţia de ameninţare în creştere, este clar pentru noi că Europa ... trebuie să facă acum foarte rapid eforturi foarte mari, foarte rapid, pentru a consolida capacitatea de apărare a ţării noastre şi a continentului european”, a declarat marţi Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei.

Partenerii potenţiali ai viitorului guvern al Germaniei încearcă să relaxeze normele naţionale privind acumularea de datorii pentru a permite creşterea cheltuielilor de apărare.

Un apel pentru ca Europa să îşi crească cheltuielile de apărare

Secretarul general al NATO, Mark Rutte - care se teme că forţele armate ale Rusiei ar putea fi capabile să lanseze un atac asupra unei alte ţări europene până la sfârşitul deceniului - a avertizat că aliaţii Statelor Unite vor trebui să cheltuiască mai mult de 3% din produsul intern brut pentru bugetele lor militare.

Administraţia Trump le cere europenilor să cheltuiască până la 5%, cu mult peste reperul NATO de cel puţin 2%. Şapte aliaţi europeni încă nu au atins nici măcar acest obiectiv. Statele Unite cheltuiesc aproximativ 3,4%, potrivit cifrelor NATO, iar un audit al Pentagonului care ar putea reduce această sumă este în curs de desfăşurare.

Von der Leyen a propus ca ramura executivă a UE, Comisia Europeană, să strângă până la 150 de miliarde de euro de pe pieţele financiare, care ar urma să fie împrumutate ţărilor membre pentru a-şi cumpăra noi echipamente militare sau pentru a le trimite Ucrainei.

Comisia ar urmări, de asemenea, să elibereze fonduri din alte sectoare ale bugetului masiv pe termen lung al blocului şi să relaxeze normele stricte privind datoria, astfel încât fiecare ţară să poată investi până la 1,5% din PIB în apărare, dacă doreşte acest lucru.

Liderii vor discuta, de asemenea, dacă să încheie mai multe contracte de armament cu industria de apărare din Ucraina şi să contribuie la integrarea acesteia în reţeaua industrială europeană. Costurile de producţie în Ucraina sunt mult mai mici, ceea ce oferă o modalitate relativ rapidă de a furniza mai multe arme şi muniţii.