Liderii europeni au primit, în mod oficial, Premiul Nobel pentru Pace

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele PE, Martin Schulz, au acceptat, luni, la Oslo, în numele UE, Premiul Nobel pentru Pace acordat Uniunii la 12 octombrie.

”În aceste vremuri de incertitudine, ziua de astăzi le reaminteşte cetăţenilor Europei şi din lumea întreagă obiectivul fundamental al Uniunii: promovarea fraternităţii între naţiunile Europei, atât în prezent, cât şi în viitor. Astăzi, aceasta este răspunderea noastră. Înaintea noastră, generaţii întregi s-au dedicat acestui scop, iar generaţiile de după noi îl vor urmări în continuare. Aici, în Oslo, doresc să aduc omagii tuturor europenilor care au visat un continent împăcat cu sine şi tuturor celor care contribuie, zi de zi, la realizarea acestui vis. Acest premiu le aparţine”, a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în cadrul ceremoniei de acordare a Premiului Nobel pentru Pace care se desfăşoară la Oslo.

”Războiul este la fel de vechi ca Europa. Continentul nostru poartă rănile lăsate de lănci şi săbii, de tunuri şi arme, de tranşee şi tancuri. Cuvintele lui Herodot, de acum 25 de secole, redau această tragedie: 'În timp de pace, copiii îşi îngroapă părinţii. În timp de război, părinţii îşi îngroapă copiii'. Cu toate acestea, (…) după ce două războaie catastrofale au răvăşit continentul şi întreaga lume, (…) în cele din urmă o pace durabilă s-a aşternut peste Europa (...) Desigur, este posibil ca Europa să fi avut pace şi dacă nu ar fi existat Uniunea. Nu suntem siguri şi nu vom şti niciodată acest lucru. Însă pacea nu ar fi fost nicicând de aceeaşi natură. O pace durabilă, nu doar o încetare glacială a focului. Pentru mine, reconcilierea este elementul care o face atât de specială. În politică, ca şi în viaţă, reconcilierea este lucrul cel mai greu. Înseamnă mai mult decât a ierta şi a da uitării sau, pur şi simplu, a da pagina”, a mai spus Rompuy, care a acceptat premiul împreună cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

În opinia lui Herman Van Rompuy, UE are o ”arma secretă”, acea ”modalitate unică de a ne conecta interesele atât de strâns, încât războiul să devină practic imposibil”.

Preşedintele Consiliului European a subliniat că Europa trebuie să îşi respecte promisiunea privind pacea. ”Cred că acest lucru este în continuare obiectivul fundamental al Uniunii noastre. Însă Europa nu se mai poate baza doar pe această promisiune pentru a se bucura de sprijinul cetăţenilor. Într-un fel, acesta este un lucru bun; înseamnă că amintirea războiului se estompează. Însă acest lucru nu este adevărat încă peste tot. Supremaţia sovietică asupra Europei de Est a luat sfârşit abia acum două decenii. La scurt timp, în Balcani au avut loc masacre îngrozitoare. Copiii născuţi în timpul genocidului de la Srebrenica vor împlini anul viitor optsprezece ani. Dar ei au deja fraţi şi surori mai mici, care s-au născut după război: prima generaţie cu adevărat postbelică din Europa. Acest lucru trebuie să rămână neschimbat”, a afirmat Rompuy.

Oficialul a amintit şi contextul în care se află în prezent UE, afectată ”de cea mai gravă criză economică de două generaţii încoace, care a creat mari dificultăţi în rândul cetăţenilor noştri şi a pus la încercare legăturile politice din Uniunea noastră”.

”Părinţi care se luptă să facă faţă cheltuielilor zilnice, lucrători concediaţi recent, studenţi care se tem că, oricâte eforturi ar depune, nu îşi vor putea găsi un prim loc de muncă: când toţi aceştia se gândesc la Europa, pacea nu este primul lucru care le vine în minte. Atunci când prosperitatea şi locurile de muncă, fundamentul societăţilor noastre, par ameninţate, este firesc să asistăm la atitudini mai dure, la restrângerea intereselor, chiar la revenirea unor diferenţe de opinie şi a unor stereotipuri de mult uitate. Pentru unii, nu numai deciziile comune, ci simplul fapt de a lua decizii de comun acord poate fi pus sub semnul întrebării. Şi, deşi trebuie să păstrăm un sens al proporţiilor – nici măcar astfel de tensiuni nu ne vor readuce în obscuritatea trecutului –, încercarea la care este pusă în prezent Europa este reală”, a avertizat Herman Van Rompuy.

La rândul său, Jose Manuel Barroso a punctat faptul că UE este ”mai mult decât o asociere de state. Este o nouă ordine juridică, care nu se bazează pe echilibrul de putere între naţiuni, ci pe consimţământul liber al statelor de a partaja suveranitatea”.

”Caracterul unic al proiectului european constă în combinarea legitimităţii statelor democratice cu legitimitatea unor instituţii supranaţionale, cum sunt Comisia Europeană sau Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Instituţiile supranaţionale, care protejează interesul european general, apără binele european comun şi întruchipează un destin comun. Alături de Consiliul European, în cadrul căruia sunt reprezentate guvernele, am construit, de-a lungul timpului, o democraţie transnaţională unică, al cărei simbol îl reprezintă Parlamentul European, ales prin vot direct. Idealul nostru de unitate europeană nu este o operă de artă perfectă, ci o lucrare în curs de derulare, care necesită o atenţie constantă şi asiduă. Nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru a atinge obiective mai îndrăzneţe. În multe privinţe, aceasta este o dovadă a idealului de ordine cosmopolitică, în care una dintre părţi nu obţine un beneficiu în detrimentul celorlalte; în care respectarea normelor comune serveşte valorile universale”, a mai spus preşedintele CE.

La 12 octombrie, Comitetul Nobel din Norvegia a decis să acorde premiul pentru pace Uniunii Europene, pentru contribuţia sa din ultimele şase decenii la pace şi democraţie.

Uniunea Europeană şi precursorii săi au contribuit timp de peste şase decenii la progresul păcii şi reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa, a explicat Comitetul novergian al Nobel.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, i-a invitat pe toţi şefii de stat şi de guvern să ia parte la ceremonia de decernare a premiului, dar câţiva lideri, printre care şi premierul britanic, David Cameron, nu au participat.

La ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace participă şi preşedintele Traian Băsescu, alături de cancelarul german, Angela Merkel, cancelarul austriac, Werner Faymann, preşedintele francez, Francois Hollande, sau premierul polonez, Donald Tusk.