Leul face figură discordantă în regiune, a pierdut 2,82% în faţa euro între 1 iulie-15 octombrie

În perioada 1 iulie-15 octombrie, leul a pierdut 2,82% în faţa euro, în contextul în care monedele ţărilor apropiate, membre ale Uniunii Europene, au înregistrat câştiguri în faţa euro, potrivit unei analize a casei de brokeraj XTB România.

Astfel, moneda românească a facut o figură discordantă în interiorul regiunii central şi est-europene, în contextul în care monedele ţărilor apropiate au înregistrat câştiguri în faţa euro de 2,5% în cazul forintului, 3,1% pentru coroana cehă şi 3,08% pentru zlot, în perioada analizată.

În clasamentul de la începutul anului, leul se detaşează din nou faţă de euro, dar nu în sensul bun: deprecierea de 5,8% se opune aprecierii de 11,5% pentru forint, 8,1% pentru zlot şi 2,53% pentru coroana cehă.

"Turbulenţele din plan politic au contribuit în această vară la accelerarea unei ajustări care ar fi avut loc oricum, însă poate mai târziu în timp. Deficitul de cont curent s-a restrâns cu 23%, până la 3,1 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, faţă de perioada similară din 2011, însă în continuare teoria economică susţine ipoteza deprecierii leului, pentru a stimula exporturile şi inhiba importurile, ajutând la reglarea deficitului comercial. În plus, diferenţa de inflaţie între România şi zona Euro (mai mare în România) se constituie într-un alt argument nefavorabil leului", se arată în analiză.

Intervenţiile BNR au avut un rol de liniştire a intervenţiilor speculative care tindeau să ducă la deprecieri accentuate, însă rezervele valutare şi forţa tendinţelor actuale în economia europeană şi cea globală nu permit o reversare a trendului prin simpla acţiune a băncii centrale. România are nevoie de capital străin, alocat înspre investiţii care să genereze valoare adaugată pe plan local. În acest fel, economia va putea susţine îmbunătăţirea reală şi durabilă a nivelului de trai, iar cursul de schimb ar deveni o imagine a acestei noi realităţi.

Acoperirea deficitului de cont curent prin investiţii străine directe este doar la nivelul de 30,1%, conform ultimelor raportări. România este percepută ca o piaţă de frontieră, intrând în aceeaşi categorie în indicele MSCI cu Bulgaria, Serbia, Jamaica, Nigeria şi Botswana. Aspiraţia pentru avansarea în liga emergentă trebuie susţinută de acţiuni concrete. Pe de o parte, menţinerea finanţelor publice într-o formă sănătoasă, evitarea cheltuielilor fără rost şi respectarea ţintelor de deficit agreate cu FMI; pe de altă parte, reconstruirea încrederii într-un mediu legislativ şi fiscal predictibil. Situaţia legală ce ţine de mandatul Franklin Templeton la conducerea Fondului Proprietatea şi nereuşita privatizării Oltchim trebuie îndepărtate din conştiinţa investitorilor prin reluarea transparentă şi eficientă a marilor privatizări ale companiilor de stat.

"Pe termen scurt, apropierea alegerilor, performanţa mai slabă decât aşteptările economiei în primul semestru (creştere de 0,7%) şi temerile ce ţin de Grecia (care are o prezenţă semnificativă în sectorul bancar local) ar putea pune presiune pe leu, în pofida prezenţei BNR. Cursul de schimb ar putea încerca o revenire înspre 4,65 şi chiar o depăşire a acestei cotaţii, îndreptându-se spre 4,70 până la finalul anului", se mai spune în analiză.