Legislative sub presiune într-o Românie în pană (Les Echos)

Orizontul României nu riscă nicicum să se clarifice după legislativele de duminică. Desigur, coaliţia Uniunea Social Liberală (USL) a premierului Victor Ponta este creditată în sondaje cu o victorie zdrobitoare, cu aproximativ 55 % din voturi. Cu riscul, însă, al unei noi coabitări foarte conflictuale cu preşedintele de centru-dreapta, Traian Băsescu. Ea ar fi de natură să împiedice luarea de decizii cruciale pentru această ţară, a doua cea mai săracă din Uniunea Europeană, sub perfuzia Fondului Monetar Internaţional (FMI) - comentează vineri Les Echos.

'De şapte luni, guvernul nu se interesează deloc de gestionarea ţării, ci de mijloacele de a-l destitui pe Băsescu şi, în acest timp, toţi indicatorii economici sunt revizuiţi în scădere', subliniază Cristian Preda, profesor de economie politică la Universitatea Bucureşti.

În schimbul unui ajutor de 20 de miliarde de dolari în 2009 pentru a depăşi o criză a balanţei de plăţi, FMI a cerut, de comun acord cu Uniunea Europeană, o cură de austeritate. Aceasta a evitat falimentul, însă a avut efecte sociale redutabile: creşterea TVA, de la 19%, la 24%, reducerea cu 25% a salariilor funcţionarilor şi cu 15% a pensiilor şi a alocaţiilor pentru şomaj! 'Am evitat dezastrul, nu suntem Grecia', rezumă Cristian Preda, eurodeputat PDL. Pentru sărăcirea lor, românii sunt supăraţi pe preşedintele Băsescu şi Alianţa România Dreaptă (ARD) a sa, al cărei guvern (sic!), marcat şi de cazurile de corupţie obişnuite aici, a fost răsturnat în primăvară în favoarea USL. Aceasta face eforturi pentru a anula scăderea salariilor funcţionarilor. Partidul preşedintelui nu este creditat decât cu 16 % din sufragii, continuă publicaţia citată.

Viitorul guvern nu va avea de ales dacă va dori o prelungire a ajutorului FMI, sau va atrage investiţii din partea străinilor, care nu au mizat decât 1,9 miliarde de euro în 2011. Rămânând vigilent faţă de un deficit public de peste 10 % din PIB în 2010, el va trebui să trezească o creştere muribundă (0,7 % în acest an, într-o ţară în care nu se mai pun la socoteală şantierele oprite după teribila recesiune din 2010) şi să se înhame la noi reforme structurale.

Reforme într-un punct mort, Bucureştiul neîndrăznind să impună o cură de slăbire unui sector public cu 1,4 milioane de angajaţi într-o ţară cu 19 milioane de locuitori, nici să regândească sistemul de sănătate sau să relanseze privatizările. Ultima ca dată, cea a combinatului chimic Oltchim, în beneficiul unui extravagant om de afaceri, Dan Diaconescu, câştigător datorită unei supralicitaţii pe care a prezentat-o ca pe un 'cadou' pentru premier de ziua lui, a fost un fiasco răsunător în octombrie. S-a dovedit că el nu dispunea de finanţările promise.

Erik de Vrijer, şef al misiunii FMI aflat în vizită la Bucureşti la mijlocul lunii noiembrie, a anunţat că îşi va da verdictul cu privire la politica economică românească numai după formarea noului guvern. Însă semnele sunt puţin favorabile, având în vedere probabilitatea unui conflict instituţional. Traian Băsescu nu se consideră obligat de Constituţie să-l nominalizeze din nou pe Victor Ponta în fruntea guvernului şi ar încerca să consulte alţi lideri pentru a sparge coaliţia USL. El s-ar expune atunci unei noi tentative de destituire, după cea intentată în această vară de Victor Ponta într-o lovitură de forţă împotriva preşedintelui şi a Curţii Constituţionale. Ceea ce a făcut ca Bruxelles-ul, Washingtonul şi vreo zece ONG-uri să se îngrijoreze de această atingere adusă statului de drept într-un membru al flancului sudic al Uniunii. În faţa acestor perspective incerte, leul a mai pierdut din teren recent, după ce pierduse 5 % de la începutul anului, ceea ce fragilizează şi mai mult familiile şi întreprinderile cu datorii exprimate în valută pentru a profita de dobânda mică.