Legea avocaţilor, promulgată de Iohannis

După o întreagă sagă în Parlament, toate partidele şi-au dat în final mâna şi i-au pus pe masă preşedintelui Klaus Iohannis controversata Lege a avocaţilor, prin care sunt apărate de confidenţialitate şi nu pot fi folosite ca probe convorbirile dintre inculpaţi şi avocaţi, iar înscrisurile dintre apărător şi client nu pot fi ridicate şi confiscate.

Proiectul de lege vizând statutul avocaţilor a fost depus încă din decembrie 2014 de un grup de parlamentari (în marea lor majoritate şi avocaţi) în frunte cu Ioan Chelaru, fostul avocat al lui Sorin Ovidiu Vântu.

Iniţiativa a stârnit critici dure din partea DNA, care a atras atenţia că adoptarea sa "ar avea drept consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosare", precum şi din partea fostului ministru al Justiţiei, Raluca Prună.

Nicio profesie liberală nu se poate bucura de o astfel de imunitate, este "ceva nemaiîntâlnit în Uniunea Europeană, cel puţin", şi-a exprimat nemulţumirea la vremea respectivă Raluca Prună.

Proiectul de lege a suferit insa o serie de modificări substanţiale în cursul circuitului parlamentar.

Potrivit Digi24, a fost eliminată prevederea conform căreia "nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine şi date, a imaginilor şi a altor reprezentări care se află în posesia avocatului", precum şi cea care stabilea că este obligatorie prezenţa decanului baroului la efectuarea percheziţiei desfăşurate la sediul profesional al avocatului.

A rămas însă obligaţia existenţei unei "suspiciuni rezonabile că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei" pentru a putea fi ridicate şi confiscate înscrisurile care conţin comunicări între client şi avocatul său ori consemnări efectuate de avocat cu privire la apărarea clientului său.

Iniţial, legea prevedea că "nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege".

S-a decis în final să se meargă pe următoarea variantă: "Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) Cod de Procedură Penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului".