Revolta intelectualilor. "Legea Antilegionară, o lege de inspiraţie stalinistă. Vom avea din nou deţinuţi politici"

"Legea Antilegionară" nu este nici mai mult nici mai puţin decât o lege de inspiraţie stalinistă, neconstituţională, discriminatorie şi abuzivă din cauza căreia riscăm să avem din nou deţinuţi politici la fel ca pe vremea comunismului, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de un grup de profesori, artişti, scriitori, cercetători şi preoţi.

În scrisoarea adresată Preşedintelui României, Guvernului, Parlamentului şi Avocatului Poporului se atrage atenţia că rolul unei legi nu este acela de a rescrie istoria, sau de a interzice memoria şi libertatea de expresie.

În opinia semnatarilor, o astfel de lege nu răspunde unei nevoi sociale, în schimb instituie delictul de opinie şi reîntemeiază instrumentele de presiune şi cenzură, la fel ca în timpul regimului comunist, un regim criminal care a ucis, torturat, mutilat şi aruncat în închisori sute de mii de români.

Legea 217/2015, cunoscută opiniei publice drept "Legea Antilegionară", a stârnit deja ample controverse în rândul opiniei publice şi a fost sancţionată inclusiv de directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) Radu Preda, care a catalogat-o drept o lege "pro-comunistă". Mai jos vă prezentăm textul integral al scrisorii deschise preluat de pe activenews.ro.

Legea antilegionară - o lege care rescrie istoria

"Noi, profesori universitari, artişti plastici, scriitori, cercetători, doctoranzi în domeniul literelor, artei şi ştiinţelor umane, membri şi colaboratori ai Fundaţiei "Credinţă şi Creaţie", reuniţi la Mănăstirea Putna cu ocazia colocviului "Etica memoriei", atragem atenţia asupra riscurilor pe care le generează promulgarea Legii 217/2015, o lege de inspiraţie stalinistă, o lege neconstituţională, discriminatorie şi abuzivă.

Ea nu răspunde unei nevoi sociale, în schimb instituie delictul de opinie. Pe baza ei vom avea din nou deţinuţi politici, ca în anii ’50 ai secolului trecut, vor fi arestaţi din nou oameni nevinovaţi, la fel ca în timpul totalitarismului comunist. Cine îşi arogă dreptul de a stabili că o părere critică sau o judecată de valoare exprimate cu referire la o persoană, la un popor sau la o altă cultură reprezintă "ură rasială"? Cu ce drept ataşamentul faţă de valorile naţionale, faţă de tradiţia şi identitatea proprie ar putea fi echivalate de cineva cu promovarea "superiorităţii unei rase" sau "incitarea la xenofobie"?

Rolul unei legi nu este să rescrie istoria. Cu atât mai mult, o lege nu poate să interzică memoria, să îngrădească libertatea de exprimare şi de evaluare în domeniul culturii naţionale. Legea 217 reîntemeiază instrumentele de presiune şi cenzură, la fel ca în timpul regimului comunist. Prin litera ei, sunt incriminate personalităţi pentru apartenenţa lor ideologică. Trebuie ştiut însă că în Constituţia României, niciun cetăţean nu este discriminat pe motiv de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

În orice democraţie autentică, oricare cetăţean are dreptul să-şi exprime ideile şi oricine le poate combate, uzând tot de dreptul la libera exprimare. Noi pledăm, prin urmare, pentru libertatea memoriei, pentru posibilitatea de a cerceta din punct de vedere ştiinţific trecutul, fără autocenzură, fără teama că "promovăm" persoane sau personalităţi care au trăit înaintea noastră.

Nu suntem un popor de "bandiţi", "fascişti", "legionari" sau "xenofobi", cum ne-a calificat totalitarismul comunist, regim vinovat de atâtea crime. Astfel de false etichete le-au fost aplicate, în timpul comunismului (regim calificat în mod oficial drept "ilegitim şi criminal"), unora dintre marii intelectuali interbelici, care constituiseră adevărate modele culturale pentru generaţii întregi şi care, din punct de vedere spiritual, au influenţat benefic societatea noastră, în întreaga ei evoluţie.

În cadrul Fundaţiei "Credinţă şi Creaţie" – şi în jurul ei – suntem oameni iubitori ai literelor, artei şi culturii româneşti şi universale, adepţi ai unui umanism autentic şi respingem orice extremism şi orice violenţă – de oriunde ar veni ele –, ca şi răsturnarea ordinii constituţionale.

Solicităm, în consecinţă, abrogarea Legii 217/2015, ca fiind antidemocratică şi generatoare de nedreptăţi, punând în pericol armonia socială. Alături de noi, iniţiatorii acestei scrisori, au aderat – şi pot să adere în continuare la această solicitare – asociaţii, semeni de-ai noştri, oameni cu demnitate, onorabilitate şi respect pentru libertatea de opinie."

Semnatarii scrisorii

1. Teodora Stanciu – Preşedinte Fundaţia "Credinţă şi Creaţie"

2. Silvia Radu Oprea – sculptor

3. Vasile Spiridon – profesor universitar

4. Gheorghiţă Geană – profesor universitar

5. Doina Emilia Mândru – istoric de artă

6. Horea Paştina – pictor

7. Sorin Lavric – conferenţiar universitar

8. Ioan Totu – regizor de film

9. Lucia Cifor – profesor universitar

10. Cristina Cojocaru – cercetător drd. în Istoria Artei

11. Delia Voicu – cercetător Institutul Diplomatic Român

12. Cristina Irimia – redactor de carte

13. Adrian Alui Gheorghe – scriitor

14. Ioana Diaconescu – scriitor, cercetător

15. Ioana Beldiman – conferenţiar universitar

16. Raluca Năclad – profesor

17. Adrian G. Romila – profesor doctor

18. Cornel Ungureanu – profesor universitar

19. Oana Georgiana Enăchescu – jurnalist

20. Andrei Ionescu – profesor universitar

21. Costion Nicolescu – scriitor

22. Eugenia Bojoga – conferenţiar universitar

23. Dan Iacob – scriitor

24. Doina Modola – critic de teatru

25. Dumitru Pintea – preot

26. Marian Dragomir – inginer constructor

27. Mihaela Dragomir – biolog

28. Dr. Alexandru Bogdan Voiculescu – conferenţiar universitar

29. Dr. Elvira Voiculescu – conferenţiar universitar

30. Lucia Toader – jurnalist

31. Simona Ivanciu – profesor

32. Dr. Viorel Voiculescu – medic

33. Dr. Vlad Voiculescu – medic

34. Haralambie Şerb – profesor doctor

35. Doina Şerb – profesor

36. Victoria Uleia – economist

37. Amalia Tilici – profesor

38. Anca Iordănescu – istoric

39. Dr. Dan Băltăreţu – medic

40. Despina Băltăreţu – economist

41. Ana Palabă – profesor

42. Steliana Palabă – profesor

43. Trandafira Cojocaru – sculptor

44. Dumitru Cojocaru – sculptor

45. Nicoleta Zagura – lector universitar

46. Elena Dulgheru – critic de film

47. Liviu Răileanu – inginer

48. Elena Răileanu – jurist

49. Ioana Popescu – antropolog

50. Mariana Munteanu – economistă

51. Costea Munteanu – economist

52. Anca Sârbulescu – editor

53. Mihai Horea – student

54. Maria Nicolescu – om de afaceri

55. Mihai Sârbulescu – pictor

56. Teodora Coltofean – pictor

57. Luminiţa Teodorescu – medic

58. Nicoleta Sturzu – fizician

59. Dinu Mihalcea – preot

60. Ileana Mihalcea – profesor

61. Daniel Suceavă – cercetător

62. Eduard Mircea Uzunov – galerist

63. Ioan Bejan – preot

64. Eduard Vlad – teolog

65. Elena Petcu – avocat

66. Mihai Iulian Petcu – avocat

67. Mihai Melehat – pictor

68. Nicolae Ovidiu Pica – om de afaceri

69. Viorel Catană – conferenţiar universitar

70. Maria Catană – profesor

71. Adriana Boghiu – avocat

72. Emil Ene – galerist

73. Ioan Cătălin Stancu – preot

74. Adriana Florina Stancu – învăţătoare

Recomandăm şi Radu Preda, preşedinte executiv IICCMER: "Legea antilegionară este de fapt o lege pro-comunistă"