(Le Monde) : Să încetăm să ignorăm criza democratică din România
De când a aderat la Uniunea Europeană în 2007, România se confruntă cu o instabilitate politică cronică şi cu dificultatea de a crea prâghii cu adevărat democratice susţine un grup de jurnalişti, profesori şi politologi de la diverse universităţi şi institute din Franţa, Polonia, Germania şi Bulgaria, care analizează actuala situaţie din România într-un punct de vedere comun publicat de ziarul le Monde în ediţia online de marţi.
În contextul referendumului pentru destituirea preşedintelui, Traian Băsescu, din 29 iulie, 'peste tot în lume presa vorbeşte de o 'lovitură de stat parlamentară'', se spune în articolul menţionat. Autorii articolului reamintesc faptul că a mai fost o tentativă de destituire a preşedintelui, în aprilie 2007, dar românii i-au acordat din nou încrederea în urma unui referendum, iar în 2009, Băsescu a obţinut un al doilea mandat de cinci ani la preşedinţia Republicii.
'Faptul că această nouă tentativă de suspendare are loc în urma unei crize politice declanşate de o situaţie de coabitare, de condamnare pentru corupţie a unui fost premier, acuzaţii de plagiat şi polemica în jurul chestiunii legate de cine trebuia să reprezinte România la summitul european din iunie, premierul sau preşedintele Republicii, este dovada unei instabilităţi politice cronice a României şi a dificultăţii de a crea pârghii cu adevărat democratice de când a aderat la Uniunea Europeană, în 2007. De fapt, sunt în joc raporturile dintre oamenii politici şi justiţie şi, mai general, rolul contraputerilor, deci statul de drept din România', se spune în articol.
Presa franceză a fost foarte discretă, spre deosebire de cea germană şi americană, care au insistat asupra mizei europene a acestei crize, care a urmat derivei autoritare din Ungaria, potrivit articolului citat. Baza de date Dow Jones Factiva permite contabilizarea numărului de articole de presă consacrate unei ţări, stabilirea unei 'cote mediatice internaţionale'. În iarna 1989-1990, România s-a situat pe poziţia a 16-a din lume, revenind apoi rapid la un nivel mediu de mediatizare (între locurile 60 - 70), conform acestei baze de date. După interesul manifestat de ziare faţă de aderarea României la UE (locul al 55-lea în 2007), s-a observat din nou o descreştere spectaculoasă (locul al 85-lea în 2011). Prin comparaţie, Grecia îşi menţine un nivel de mediatizare mult mai ridicat pe durată lungă, marcat de maxime când a trecut la euro (2001), când a fost Olimpiada şi apoi echipa de fotbal a Greciei a câştigat Campionatul european (2004) şi cu ocazia crizei euro (2010).
'Parlamentul European trebuie să propună soluţii care să garanteze faptul că lupta politică împotriva austerităţii din România, precum şi în restul Uniunii Europene, respectă valorile europene. Suntem surprinşi că o criză economică sau evenimente sportive par să atragă mai mult atenţia mass-media asupra unei ţări decât atingerile aduse democraţiei. Regretăm, de asemenea, tăcerea guvernului francez în legătură cu aceste chestiuni, potrivit articolului din Le Monde.
