Lăzăroiu: PSD a subestimat capacitatea românilor de a înţelege în ce situaţie se afla România. A pierdut dându-l jos pe Bolojan

Înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea Guvernului ar fi costat PSD aproximativ cinci puncte procentuale în sondaje, în timp ce cota de încredere a fostului premier ar fi revenit la peste 30%. Este evaluarea făcută duminică, la Digi24, de analistul Sebastian Lăzăroiu, care consideră că social-democraţii au subestimat sprijinul public pentru reforme şi că revenirea lui Bolojan în sondaje a schimbat şi calculele din PNL.

Întrebat ce a câştigat PSD prin înlăturarea lui Bolojan, Lăzăroiu a răspuns: „Nimic. A pierdut. A pierdut.” Analistul şi-a bazat estimarea pe o comparaţie între sondajele de dinaintea plecării lui Bolojan şi cele ulterioare, inclusiv cele recente.

Potrivit lui Lăzăroiu, Bolojan avea o cotă de încredere de 45–50% când a preluat conducerea Guvernului, comparabilă cu cea a lui Nicuşor Dan. Înaintea moţiunii de cenzură, încrederea în premier ar fi coborât la aproximativ 24%, pentru că imediat după moţiune să treacă de 30%.

De ce crede Lăzăroiu că PSD a greşit calculul

Lăzăroiu consideră că PSD a subestimat capacitatea românilor de a înţelege situaţia în care se afla ţara la preluarea guvernării de către Bolojan şi de a o compara cu cea din momentul depunerii moţiunii de cenzură. În interpretarea sa, social-democraţii au acceptat majorarea TVA şi celelalte măsuri de urgenţă, deoarece înţelegeau că nu aveau o alternativă. Analistul spune că poziţia PSD s-a schimbat când a venit vorba despre reducerea cheltuielilor statului şi despre reforme. El a precizat însă că acesta a fost doar unul dintre factorii care, în opinia sa, au dus la căderea Guvernului.

Lăzăroiu a invocat şi exemplul fostului premier Marcel Ciolacu, despre care spune că anunţase eliminarea a 100.000 de posturi din administraţie. Potrivit analistului, ulterior s-a aflat că posturile erau vacante şi că nici acestea nu au fost desfiinţate. În schimb, spune el, au urmat majorări de taxe pentru mediul privat, în timp ce reforme prevăzute în PNRR, printre care legea salarizării, au fost amânate.

În opinia lui Lăzăroiu, această experienţă explică de ce o parte a publicului l-a văzut pe Bolojan, după moţiune, ca pe un premier dispus să facă reforme la companiile de stat şi în salarizarea bugetarilor, dar împiedicat să le ducă la capăt. Analistul a recunoscut că şi el se aşteptase ca PNL să îşi schimbe rapid direcţia după căderea Guvernului. Revenirea lui Bolojan în sondaje le-ar fi dat însă liberalilor un motiv să-l păstreze la conducerea partidului.

Pentru a ilustra diferenţa de reacţie a publicului, Lăzăroiu a făcut o paralelă cu anul 2010, când, în opinia sa, efectele crizei şi ale măsurilor de austeritate au dominat discuţia, iar situaţia bugetară moştenită a contat mai puţin. Dacă reacţia ar fi fost similară, spune analistul, PNL ar fi putut căuta un alt lider.

„Deci toţi actorii au fost luaţi prin surprindere de această creştere neverosimilă a 'vampirului' Bolojan”, a subliniat analistul.

Calculele de la Cotroceni şi ipoteza presiunilor externe

Întrebat dacă şi preşedintele ar fi putut subestima reacţia publicului, Lăzăroiu a susţinut că instituţiile care îl informau pe Nicuşor Dan şi-ar fi reprezentat mai degrabă propriile interese. Analistul a amintit că Bolojan a vorbit în repetate rânduri despre extinderea reformei pensiilor speciale, după măsurile privind vârsta de pensionare a magistraţilor, la militari şi la alte categorii.

Lăzăroiu a mai spus că persoane din jurul lui Nicuşor Dan i-ar fi atras atenţia că Bolojan ar putea deveni un adversar redutabil la prezidenţialele din 2030. Analistul crede că avertismentul ar fi putut cântări în calculele preşedintelui, deşi, în opinia sa, atât pentru Nicuşor Dan, cât şi pentru PSD ar fi fost mai avantajos să-l lase pe Bolojan la conducerea Guvernului, unde s-ar fi erodat politic.

Separat, Lăzăroiu a susţinut că presupuse presiuni venite dinspre Statele Unite ar fi cântărit mai mult decât calculele politice interne.

El a invocat declaraţia făcută de ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, în martie, înaintea căderii Guvernului Bolojan. Analistul a spus că discuţia a fost relatată de The Wall Street Journal şi că alte surse ar fi confirmat ulterior că aceasta a avut loc.

"Păi, povestea cu Kimberly Gilfoy. Adică eu am spus întotdeauna, dacă femeia aia, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, spunea asta în luna iunie, domne, am dat jos guvernul Bolojan, toată lumea ar fi zis, eh, a căzut guvernul Bolojan şi vrea să-l arată grecilor, că a pus şi ea umărul acolo.

Dar ea a zis în martie, înainte să cadă Guvernul Bolojan. Când ea era în tandreţuri şi în discuţii cu... la Isoleta, acolo, să vedeţi cel mai bine poza. Pentru că erau nişte proiecte, despre care acum se vorbeşte, atunci nu prea se vorbea, dar acum se vorbeşte deschis: cu mini-reactoarele de la Doiceşti şi cu Coridorul Vertical, care avea două componente, una de o infrastructură unde sigur că noi vrem să participăm şi e bine să participăm, dar era aia cu 'cumpăraţi gaz scump' când voi extrageţi în 2027 gaz ieftin, de Marea Neagră. Deci, se vede că acolo erau nişte coţcării.

Şi ei au zis 'domnule, nu vrea ăsta'. Şi ei au zis 'daţi-l jos'. Şi l-au dat jos", a amintit Lăzăroiu.