Putin, la Forumul Valdai, acuză Europa de isterie anti-rusă: Repetă această mantră a ameninţării ruse

La sesiunea plenară a Forumului Valdai, preşedintele rus Vladimir Putin – aflat la al cincilea mandat de lider al Kremlinului şi cunoscut pentru eliminarea brutală a oponenţilor politici prin otrăviri, defenestrări sau exil – a reiterat tezele sale despre o „nouă ordine mondială multipolară”.

Putin a declarat că „Occidentul încearcă să-şi menţină hegemonia” şi că „lumea trece printr-o transformare care cere pregătire şi responsabilitate individuală”. Liderul de la Moscova a prezentat Rusia drept un actor esenţial într-o „lume multipolară”, în care nimeni „nu mai acceptă reguli impuse de peste ocean”.

În discursul său, Putin a ironizat încercările unor ţări europene de a „interzice” opoziţia politică, afirmând că „acest lucru nu funcţionează” – în ciuda faptului că în Rusia, de-a lungul anilor, opozanţii incomozi ai regimului său au fost otrăviţi cu substanţe precum Noviciok, aruncaţi de la etaj sau forţaţi în exil.

Referindu-se la conflictul declanşat de invazia rusă neprovocată asupra Ucrainei, Putin a susţinut că forţele ruse au obţinut „succese semnificative” şi că pierderile armatei ucrainene sunt „mult mai mari” decât cele ale armatei ruse. Kremlinul, a adăugat el, ar fi „deschis la negocieri”, dar a acuzat Occidentul şi Kievul că folosesc poporul ucrainean ca „material consumabil”.

Putin a mai criticat ceea ce numeşte „isteria anti-rusă” a liderilor europeni şi a avertizat că Rusia va răspunde „fără întârziere” la militarizarea continentului. Totodată, el a vorbit despre relaţia cu Statele Unite, susţinând că, deşi poziţiile celor două ţări nu coincid, „dialogul bazat pe respect poate duce la soluţii acceptabile de ambele părţi”.

Discursul său, marcat de atacuri la adresa Occidentului şi elogii pentru forţele armate ruse, reia teme propagandistice folosite constant de Kremlin, în timp ce războiul din Ucraina, declanşat de Moscova, continuă să provoace pierderi masive de vieţi omeneşti şi distrugeri.

Redăm mai jos o parte a declaraţiilor lui Vladimir Putin, potrivit TASS - agenţia de presă aservită Kremlinului:

Noua lume şi absenţa predeterminării

Mediul global actual, marcat de schimbări rapide şi adesea dramatice, necesită pregătire pentru orice dezvoltare, responsabilitatea individuală este deosebit de semnificativă, „miza în situaţia actuală este extrem de ridicată.”

O lume multipolară s-a conturat deja: „Practic nimic nu este predeterminat. Totul se poate desfăşura în moduri diferite. Mult depinde de precizia, deliberarea, reţinerea şi chibzuinţa acţiunilor fiecărui actor internaţional.”

Într-o lume multipolară, toate ţările trebuie să caute un teren comun pentru interesele lor. „Nimeni nu este pregătit să joace după reguli stabilite undeva peste ocean.”

„Relaţiile din cadrul majorităţii globale, prototipul practicilor politice necesare şi eficiente într-o lume policentrică, se bazează pe pragmatism şi realism, pe respingerea filozofiei blocurilor şi pe absenţa unor obligaţii sau modele rigide, unilateral impuse, cu parteneri seniori şi juniori.”

„Atitudinea de tip bloc” a unor ţări, menită să declanşeze o confruntare, este lipsită de sens şi anacronică.

Noile organizaţii internaţionale, precum BRICS şi OCS, se dezvoltă astăzi în „spiritul diplomaţiei secolului XXI”: „Ele nu sunt împotriva cuiva; sunt pentru ele însele.”

Pierderea hegemoniei occidentale şi mantra „ameninţării ruse”

Puterea Statelor Unite şi a aliaţilor lor a atins apogeul la sfârşitul secolului al XX-lea; totuşi, nu există şi nu va exista niciodată o forţă capabilă să conducă lumea şi să dicteze tuturor „cum să respire”: „S-au făcut încercări, dar toate au eşuat.”

Politicienii europeni încearcă să cârpească găurile din „edificiul” european prin crearea unei imagini a Rusiei ca inamic.

„Elitele conducătoare ale Europei unite continuă să alimenteze isteria. Se pare că războiul cu ruşii este aproape pe pragul lor. Repetă această absurditate, această mantra, din nou şi din nou.”

„Sincer, îmi vine să le spun [politicienilor europeni]: liniştiţi-vă, odihniţi-vă şi, în sfârşit, ocupaţi-vă de propriile voastre probleme.”

Moscova monitorizează îndeaproape escaladarea militarizării Europei, iar măsurile de răspuns ale Rusiei „nu vor întârzia să apară.”

„Există aceia care mai speră să îşi atingă obiectivele, să provoace, cum se spune, o ‘înfrângere strategică’ Rusiei,” dar chiar şi „cele mai obtuze capete tari” vor realiza în curând că acest lucru este imposibil.

Conflictul din Ucraina

„Responsabilitatea pentru eşecul eforturilor de a-l opri [ostilităţile] nu revine majorităţii, ci minorităţii. Acest lucru se referă în primul rând la Europa, care escaladează constant conflictul; nu se vede niciun alt obiectiv pe care l-ar urmări astăzi.”

Occidentul şi „slugile lor de la Kiev” consideră poporul Ucrainei material consumabil, un „instrument distructiv în mâinile altora.”

Forţele Armate Ruse creează constant o zonă tampon de-a lungul întregii linii de contact, „această muncă se desfăşoară lin, calm şi conform planului.”

„Începând de astăzi, armata rusă este cea mai pregătită de luptă armată.” Forţele Armate Ruse au suferit pierderi, dar mult mai reduse decât cele ale armatei ucrainene.

Trupele ruse au capturat două treimi din Kupiansk, în regiunea Harkiv, şi au plasat Kirovsk, din Republica Populară Doneţk, sub controlul lor deplin. Localitatea Iunakovka, din regiunea Şumîi, se află sub controlul armatei ruse, iar Volceansk, în regiunea Harkiv, este controlat pe jumătate, capturarea sa deplină fiind doar o chestiune de timp. Trupele ruse au intrat în Seversk, Konstantinovka şi Krasnoarmeisk, în Republica Populară Doneţk (RPD), şi mai trebuie să elibereze doar 0,13% din teritoriul Republicii Populare Lugansk (RPL).

Există „confuzie în rândurile armatei ucrainene; nu înţeleg ce se întâmplă pe linia frontului.” Armata ucraineană a pierdut aproximativ 44.700 de soldaţi pe linia de contact în septembrie, pierderile ireversibile reprezentând jumătate din această cifră. Din ianuarie până în august, un total de 150.000 de militari ucraineni au dezertat.

Relaţiile cu Statele Unite

„Viziunile Rusiei şi ale Statelor Unite asupra numeroaselor probleme globale nu converg”, dar „pentru marile puteri, acest lucru este, de fapt, normal.”

Soluţiile la contradicţiile dintre Rusia şi SUA, care să satisfacă ambele părţi, sunt posibile: „Oricare ar fi dezacordurile, dacă ne tratăm reciproc cu respect, atunci negocierea, chiar şi cea mai dură şi mai persistentă, va urmări totuşi să ajungă la un consens, iar acest lucru înseamnă că soluţiile acceptabile reciproc sunt posibile.”

Actualele autorităţi americane îşi afirmă interesele direct, fără ipocrizie inutilă: „Este întotdeauna mai bine să înţelegi clar ce intenţionează alţii şi ce încearcă să obţină decât să încerci să descifrezi sensul real într-o serie de subînţelesuri, ambiguităţi şi aluzii vagi.”

„Vedem că actuala administraţie americană este ghidată în primul rând de interesele propriei ţări.”

În timpul vizitei în Alaska, a fost discutată restabilirea relaţiilor bilaterale, deoarece acestea „nu sunt doar într-un impas, ci la cel mai scăzut nivel din memoria recentă.”

Liderul american Donald Trump este un partener de discuţie confortabil; ştie să asculte şi să audă.

Rusia este pregătită să sprijine propunerea preşedintelui american Donald Trump de a rezolva conflictul din Fâşia Gaza, dacă aceasta va duce la crearea a două state separate, deoarece acest pas reprezintă cheia către o „rezolvare finală a conflictului palestiniano-israelian.”