La ce capitol sunt românii cu 50 de ani în urma Moldovei

Ţara noastră este cu o jumătate de secol în urma Republicii Moldova şi a Bulgariei în ceea ce priveşte tehnologia prin care se poate controla vremea. Potrivit „digi24, dacă vecinii noştri au dezvoltat metode care ţin sub control inundaţiile şi căderile de grindină, la noi intemperiile provoacă în fiecare an pagube de zeci de milioane de euro. Culmea, cercetătorii noştri au fost primii din lume care au reuşit să provoace o ploaie artificială.

Acum, anual, seceta şi inundaţiile provoacă pagube de zeci de milioane de euro, iar noi rămânem la mila cerului. Numai în ultima lună, din cauza ploilor abundente au fost calamitate peste 67.000 de hectare din 22 de judeţe. Autorităţile au cheltuit sume uriaşe ca să ridice diguri, care cedează însă la prima viitură. Au mai cheltuit şi ca să reabiliteze un sistem de irigaţii cvasiinexistent.

În timp ce noi cârpim digurile şi rămânem la mila lui Dumnezeu când plouă, alte ţări şi-au dezvoltat tehnologii inteligente cu care reuşesc să ţină în frâu fenomenele meteo extreme, de la ploi torenţiale şi până la căderi de grindină sau secete pârjolitoare.

Faţă de Bulgaria suntem cu 40 de ani în urmă, faţă de Republica Moldova suntem cu 50 de ani în urmă, iar faţă de Serbia cu 44 de ani în urmă”, spune Gheorghe Căunei, director la Direcţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.

Comparativ cu noi, statele din jur au toate programe de intervenţie în atmosferă. Bulgaria, Moldova sunt cele mai avansate, inclusiv Serbia. Activităţile se referă la combaterea fenomenelor meteo extreme, în principal grindină, iar unele în problema stimulării de precipitaţii sau alte fenomene”, spune şi Petru Spătaru, cercetător la Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale (INCAS)

Sârbii sunt lideri în Balcani la intervenţiile active în atmosferă. Nu numai că pot să-şi controleze vremea, dar de un an mai participă şi la un proiect de creştere a precipitaţiilor în Arabia Saudită.

În timp ce sârbii le iau şeicilor banii pentru ploi artificiale în deşert, noi abia acum un an am cumpărat un avion pentru intervenţii în atmosferă, cu fonduri europene. Am dat aproximativ 3 milioane de euro pe el, dar degeaba. Aeronava face doar măsurători, pentru că n-am avut bani pentru echipamentul complet. „Momentan, el poate doar să achiziţioneze informaţii, nu poate interveni efectiv în timp real. Pentru a putea interveni activ, pentru a putea declanşa precipitaţiile, are nevoie de echipamente suplimentare", a declarat Mihai Floriean, inginer la Institutul de Cercetări Aerospaţiale. El a estimat că în afară de achiziţia echipamentelor, ar mai costa 200.000 euro doar proiectul de montaj, montarea şi certificarea.

Investiţiile totale de care România ar avea nevoie în domeniul controlului precipitaţiilor, cu ajutorul aviaţiei, se ridică la aproape 21 de milioane de euro, adică de zece ori mai puţin decât a costat Naţional Arena. „În ritmul actual de subfinanţare, vom avea această tehnologie în anul 2020”, apreciază Gheorghe Căunei. Specialistul spune că la nivel de ţară am avea nevoie de trei avioane cu aparatura necesară.

Comparativ cu noi, statele din jur au toate programe de intervenţie în atmosferă. Bulgaria, Moldova sunt cele mai avansate, inclusiv Serbia.

Nici în domeniul combaterii grindinei lucrurile nu stau mai bine. În România, sub protecţia rachetelor antigrindină stau aproape 200.000 de hectare de terenuri agricole din trei judeţe - Prahova, Buzău şi Iaşi.

Vecinii noştri moldoveni sunt iarăşi fruntaşi, au 1.800.000 de hectare protejate. În Bulgaria se protejează 1.500.000-1.600.000 de hectare. Vecinii de la sud au cinci unităţi de coordonare, au un manangement intregrat şi instalaţii de lansare automatizate.

În timp ce bulgarii au instalaţii automate de lansare a rachetelor antigrindină, la noi procedura se desfăşoară manual. Când e furtună, tună şi fulgeră, muncitorii de la Electromecanica Ploieşti riscă să-şi piardă viaţa.

Ca să fim total protejaţi de grindină ne-ar costa 35 de milioane de euro, o investiţie pentru care nu se găsesc bani, deşi beneficiile pe care le-am obţine ar fi majore. „Rentabilitatea economică este de 1 la 7 până la 1 la 14. Deci asta înseamnă că un leu investit protejează între 7 şi până la 14 lei”, arată Gheorghe Căunei.

Nici la capitolul „şi alte dotări” nu stăm prea bine. În timp ce moldovenii au 22 de radare specializate pentru intervenţii active în atmosferă, noi nu avem nici măcar unul. Specialiştii de la Electromecanica Ploieşti folosesc radarele Agenţiei Naţionale de Meteorologie. Dar cum hărţile nu se actualizează întotdeauna în timp real, uneori lansăm rachete „după ochi”.

Culmea este că în anii `30, fizicianul Ştefania Mărăcineanu a produs primele picături de ploaie artificială în Bărăgan, pentru ca zece ani mai târziu, în slujba Guvernului francez, să experimenteze stimularea precipitaţilor în deşertul Sahara.