Kovesi iese la înaintare: Proiectul legilor Justiţiei va afecta grav independenţa procurorilor

Invitată la o dezbatere publică organizată de GDS şi Revista 22, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a atras atenţia că, în ceea ce priveşte legile Justiţiei, importante sunt două aspecte: modalitatea în care se încearcă schimbarea acestor legi şi fondul lor.

"Este adevărat că există o urgenţă, nu ştim de ce este justificată. Nu neagă nimeni dreptul Parlamentului şi categoric este dreptul Parlamentului de a modifica legi, de a iniţia proiecte legislative, nu neagă nimeni dreptul Parlamentului de a înfiinţa diverse comisii, dar constatăm aici că avem o comisie specială. Niciodată din ce ştim noi pentru legile Justiţiei nu a existat o comisie specială, întotdeauna legile organice s-au discutat în comisiile juridice şi după aceea s-au discutat în plenul celor două Camere. Deci vedem că este o procedură deosebită în Parlament, o procedură urgentă, motiv pentru care şi avizul solicitat de la Consiliul Superior al Magistraturii a fost unul în sistem de urgenţă.

Nu neagă niciun magistrat din România că există anumite probleme în cele trei legi care ar trebui îndreptate, legate de cariera magistraţilor, de promovări, de problemele care sunt puse în discuţie etc. Ceea ce toţi magistraţii au contestat a fost modul în care se încearcă această modificare, prin lipsa totală de transparenţă, prin lipsa de consultare. Această consultare cred că se impune în primul rând pentru că noi aplicăm legea, judecători, procurori şi toţi cei care vin şi participă la actul de justiţie, avocaţi, executori judecătoreşti, notari şi alte categorii profesionale şi cred că, din această perspectivă, putem să oferim anumite puncte de vedere cu privire la vulnerabilităţi şi riscuri care există atunci când se modifică astfel de legi", a declarat Kovesi.

Potrivit şefei DNA, instituţia pe care o reprezintă a avertizat încă din 23 august că există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta într-un mod grav independenţa procurorilor şi, în mod indirect, şi pe cea a judecătorilor.

"Există trei chestiuni esenţiale în cele două proiecte care, dacă vor fi adoptate în această formă, vor duce la acest efect al afectării grave a independenţei procurorilor: trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea ministrului Justiţiei, modificarea condiţiilor răspunderii magistraţilor şi înfiinţarea direcţiei speciale de cercetare a magistraţilor. S-a susţinut în mod fals în spaţiul public că DNA se opune înfiinţării acestei modificări pentru că am pierde competenţa. Păi, haideţi să ne uităm pe cifre, statistica este cel mai obiectiv observator. În ultimii 12 ani au fost condamnaţi definitiv un număr de 88 magistraţi - 44 procurori, 43 procurori şi un magistart asistent. Dacă pentru 88 de persoane condamante în 12 ani trebuie să înfiinţăm o direcţie specială... mă îndoiesc că fenomenul infracţional în România s-a agravat datorită faptelor penale comise de magistraţi, procurori sau judecători.

În aceeaşi perioadă de timp avem 575 ofiţeri şi agenţi de poliţie condamnaţi, 121 de lucrători vamali condamnaţi, 106 primari de comune, oraşe şi municipii condamnaţi în aceeaşi perioadă. Ce o să facem, dacă avem de 10 ori mai mulţi poliţişti condamnaţi o să facem direcţie pentru investigarea poliţiştilor, direcţie pentru investigarea primarilor, direcţie pentru investigarea lucrătorilor vamali? S-a susţinut că există probleme în justiţie. Hai să definim noţiunea de problemă, ce probleme există? Probleme există în orice sistem, şi de justiţie şi de educaţie şi de sănătate. Există probleme în sistemul justiţie cu resursele umane, cu aplicare legilor, cu practica judiciară unitară sau neunitară... deci nu cred că aceste argumente pe care cel puţin noi le-am auzit în spaţiul public sunt suficiente. Ce lipseşte într-adevăr lipseşte o notă de fundamentare, lipsesc nişte studii de impact din care să putem să ne dăm seama care a fost motivaţia pentru care astfel de modificări au fost incluse în aceste proiecte de legi", a precizat Kovesi.

Abuzul în serviciu

Procurorul-şef DNA a remarcat că, în ceea ce priveşte modificarea Codului Penal, este vizată infracţiunea de abuz în serviciu.

"Avem o decizie (CCR) care este deja cunoscută de toată lumea privind abuzul în serviciu care a produs câteva efecte, dar care nu se reflectă în activitatea DNA. Şi aş vrea să subliniez de la început că aceste efecte ale deciziei Curţii pe care le voi spune nu sunt neapărat chestiuni care ţin de activitatea DNA, ci aceste efecte vizează întreaga societate. În anul trecut, rechizitoriile pe care DNA le-a întocmit doar pe infracţiuni de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori, au fost de 263 milioane de euro. În acest an, ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu, 245 de dosare au fost clasate, dar nu acest lucru este relevant, ci faptul că şi 188 milioane de euro care au fost prejudicii în aceste dosare rămân nerecuperate şi aceste fapte nu mai pot fi investigate.

Deci vorbim de un tip de infracţionalitate care, din păcate, este repetitivă, care este generalizată atunci când vorbim de achiziţiile publice, şi care nu mai poate fi investigată de DNA pe viitor pentru că avem o decizie a CCR. Hai să ne imaginăm dacă aceste efecte s-au produs doar ca efecte a unei decizii CCR ce se întâmplă dacă modificăm şi noţiunea de funcţionar public, dacă instituim şi un prag minim la abuzul în serviciu sau dacă facem şi alte modificări legate de, nu ştiu, incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu împreună cu cea de luare de mită", a punctat Kovesi.