Justiţia din România, un nou paradox: Înalta Curte va judeca legalitatea numirii propriei şefe, Lia Savonea
Curtea de Apel Alba a declinat competenţa de soluţionare a dosarului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Astfel, dosarul urmează să fie judecat, în prima şi ultimă instanţă de către completuri de la ÎCCJ, instituţie condusă chiar de persoana al cărei act de numire este contestat. Decizia a creat o situaţie fără precedent, care pune sub semnul întrebării independenţa întregii proceduri.
Un dosar cu parcurs marcat de anomalii procedurale:
Potrivit comunicatului de presă remis de Declic, dosarul a traversat deja trei instanţe. Procesul a început la Curtea de Apel Cluj în august 2025, după ce comunitatea Declic, susţinută de 70.000 de cetăţeni, a atacat în contencios administrativ decizia CSM de numire a Liei Savonea în funcţia de preşedintă a ÎCCJ. Motivul invocat de Comunitatea Declic a fost demararea, de către CSM, a procedurii de numire cu aproape trei luni înainte de termenul legal.
La scurt timp de la începerea procesului, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut o cerere de strămutare, pe care ÎCCJ a admis-o în decembrie 2025, motivând că magistraţii clujeni nu ar fi imparţiali. Totodată, în mod neobişnuit, activitatea civică a Declic a fost prezentată drept factor de „influenţă". Aşa a ajuns dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba.
La Curtea de Apel Alba, procesul nu a ajuns să fie discutat pe fond, ci s-a încurcat în diverse proceduri. Chiar înainte de primul termen de judecată, Curtea de Apel Alba a considerat necesară introducerea judecătoarei Lia Savonea în proces, în calitate de beneficiar al actului contestat. Declic s-a conformat şi a fost de acord. Între timp, judecătorului de caz i-a expirat detaşarea şi s-a întors la Tribunal.
Noul judecător desemnat la Curtea de Apel Alba şi-a declinat direct competenţa în favoarea ÎCCJ. El nu a luat în discuţie cererile Declic, care ar fi lămurit procedura numirii preşedintelui, şi anume excepţia de neconstituţionalitate şi cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Miza celor două sesizări era definirea naturii juridice a numirii la vârful Justiţiei: este aceasta o simplă etapă în cariera personală a unui judecător sau un act fundamental care afectează independenţa sistemului judiciar? Clarificarea era esenţială pentru a stabili dacă astfel de numiri pot fi contestate de orice cetăţean sau dacă ele sunt exclusiv din sfera private a carierei unui judecător.
"Ne-am aşteptat la obstacole în acest proces, dar am sperat că justiţia va fi eficientă şi independentă. Nu ne-am aşteptat însă ca, pas cu pas, dosarul să fie condus exact către instanţa al cărei act de numire îl contestam. Nu este o problemă personală cu Lia Savonea, este o problemă de principiu: cine garantează că un dosar cu această miză va fi judecat independent, când toate deciziile procedurale converg în acelaşi loc?", a declarat Roxana Pencea Brădăţan, coordonatoare de campanii Declic.
