Julian Castro are profilul unui viitor preşedinte al SUA

Dacă actualul primar din San Antonio nu ajunge la Casa Albă în câţiva ani, altcineva ca el o va face curând. Deşi intervenţia lui din Charlotte nu a avut acelaşi impact ca cea a lui Barack Obama din 2004 de la Boston, Castro, primul hispanic care susţine un discurs de deschidere a unei convenţii democrate a arătat la 37 de ani este un bun orator şi are capacitatea de a ajunge la inima publicului pentru a deveni într-o zi preşedinte, notează joi ziarul El Pais.

Călit de o viaţă dificilă în care nu a cunoscut nici privilegii nici favoritisme, profilul lui Castro seamănă mult mai bine cu cel al majorităţii americanilor decât cel al lui Mitt Romney. Însă nu aceste calităţi, necesare în orice caz, sunt cele care l-au propulsat în poziţia relevantă pe care o ocupă azi pe scena naţională. Ci trecutul său ca descendent al unei familii de imigranţi mexicani. Mai apropiată de cetăţenii americani pare şi această Convenţia Democrată înţesată de oameni de toate rasele, sexele şi categoriile sociale decât cea a Partidului Republican dominată clar de rasa albă.

Obama a câştigat preşedinţia în 2008, pentru că rivalul său John McCain a pierdut votul albilor. Sigur, Obama nici nu trece de 30% în intenţiile de vot ale albilor pentru alegerile din noiembrie, dar chiar şi aşa ar putea fi reales. În prezent, peste 60% din populaţia SUA este de rasă albă anglo-saxonă. Însă anul acesta, pentru prima dată, s-au născut mai puţin copii albi decât cei din alte rase, ceea ce anticipează că în decurs de 20 de ani, albii vor reprezenta mai puţin de jumătate din alegători. Potrivit unui studiu al Pew Center, 85% din creşterea populaţiei americane în 2050 va fi generată de imigranţi şi de descendenţii lor. Iar atunci hispanici vor reprezenta 30% din totalul cetăţenilor.

Prin urmare îndepărtarea Partidului Republican de minorităţile rasiale este o adevărată sinucidere politică. Potrivit sondajelor recente, Obama îl avantajează pe Romney între hispanici cu 63% faţă de 28%. Între afro-americani procentul candidatului republican este absolut nesemnificativ şi pierde chiar şi în rândul asiaticilor. State tradiţional republicane, precum Nevada, Colorado, Virginia sau New México, au fost câştigate de Obama - care conduce şi azi în acestea - graţie prezenţei tot mai mari a alegătorilor hispanici. Acelaşi lucru se întâmplă şi în California, rezervat automat democraţilor şi începe să aibă loc şi în Texas, o redută tradiţională a conservatorilor unde avantajul lui Romney nu trece azi de 10%.

Partidul Republican a încercat să compenseze această lipsă oferindu-i un rol mai mare lui Marco Rubio şi el fiu de imigranţi. Dar nu a înţeles că, deşi hispanic, Rubio care este de origine cubaneză nu-i reprezintă pe majoritatea hispanicilor şi nici agenda lui politică. Priorităţile hispanicilor sunt legalizarea, integrarea şi şanse egale. Doar pe locul al doilea îi preocupă avortul sau deficitul financiar, dar mai ales urăsc sloganurile rasiste la care recurge tot mai des de mişcarea Tea Party.

Potrivit profesorului Frank Sharry, 's-au putea ca hispanicii să fie dezamăgiţi de Obama, dar sunt terorizaţi de venirea lui Romney'. Numele lui Julian Castro sună poate mai puţin 'american' decât cel al lui Mitt Romney, dar totuşi în multe privinţe este mult mai aproape de marea masă a cetăţenilor decât el. Povestea lui coincide cu ce a altor 50 de milioane de persoane de origine hispanică şi modestă, comparativ cu cea a unui mormon cu conturi în băncile din Elveţia şi Insulele Cayman.