Julian Assange depune plângere împotriva Fundaţiei Nobel în legătură cu premiul Machado
Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a depus o plângere penală în Suedia împotriva Fundaţiei Nobel, contestând decizia organizaţiei de a acorda Premiul Nobel pentru Pace liderului opoziţiei venezuelene, Maria Corina Machado.
Assange a declarat că acordarea premiului din acest an lui Machado reprezintă o „deturnare gravă” de fonduri şi „facilitarea crimelor de război” în conformitate cu legislaţia suedeză. El a adăugat că încearcă să blocheze transferul către ea a sumei de 11 milioane de coroane suedeze (1,18 milioane de dolari) reprezentând partea materială a premiului.
Comitetul Nobel i-a acordat premiul lui Machado în octombrie pentru promovarea drepturilor democratice şi lupta pentru realizarea unei tranziţii paşnice de la dictatură la democraţie.
Plângerea penală a lui Assange, depusă miercuri, acuză 30 de persoane asociate cu Fundaţia Nobel, inclusiv conducerea organizaţiei, de deturnare de fonduri, facilitarea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii şi finanţarea crimelor de agresiune.
Prin acordarea premiului lui Machado, „un instrument al păcii” a fost transformat „într-un instrument al războiului”, a afirmat Assange în plângere, acuzând-o pe Machado de incitare şi susţinere a „comiterii de crime internaţionale” de către Statele Unite, care exercită presiuni militare pentru a-l forţa pe preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, să demisioneze.
O selecţie controversată
Selecţia lui Machado pentru prestigioasa distincţie nu a fost lipsită de controverse, după ce a fost criticată pentru sprijinul său vocal acordat Israelului în timpul războiului genocid din Gaza, inclusiv într-o convorbire telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, la scurt timp după anunţarea câştigării premiului Nobel în octombrie.
Ea s-a angajat să mute ambasada Venezuelei în Israel la Ierusalim, în cazul în care va prelua funcţia.
Machado şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru campania de câteva luni a preşedintelui american Donald Trump împotriva lui Maduro din Venezuela, aliniindu-se cu fălcii de dreaptă din administraţia sa.
Oficialii lui Trump susţin că Maduro are legături cu bande criminale de traficanţi de droguri care reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale a SUA – în ciuda îndoielilor ridicate de comunitatea de informaţii de la Washington – şi au ameninţat că vor lua măsuri militare împotriva Venezuelei.
Din septembrie, Trump a ordonat peste 20 de atacuri militare împotriva unor nave suspectate de trafic de droguri în Caraibe şi în largul coastei Pacificului din America Latină, ucigând până acum 104 persoane.
O desfăşurare masivă a forţelor navale şi aeriene americane este, de asemenea, în curs de desfăşurare în America Latină, pe măsură ce cresc temerile că Washingtonul ar putea ordona o invazie a Venezuelei pentru a-l răsturna pe Maduro.
Assange a declarat săptămâna aceasta că sprijinul acordat de Machado campaniei militare a lui Trump „o exclude categoric” din cursa pentru premiu, deoarece încalcă criteriile stabilite în testamentul fondatorului premiului, inventatorul şi industriaşul suedez Alfred Nobel.
„Plângerea arată că testamentul lui Alfred Nobel din 1895 prevede în mod explicit că premiul pentru pace trebuie acordat persoanei care, în anul precedent, „a adus cel mai mare beneficiu omenirii” prin „cea mai mare sau cea mai bună contribuţie la fraternitatea dintre naţiuni”, a declarat Assange.
WikiLeaks a susţinut, de asemenea, că există „un risc real” ca fondurile să fi fost sau să fie „deturnate de la scopul lor caritabil pentru a facilita agresiunea, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război”.
Premiul pentru pace este acordat de un comitet de selecţie norvegian din Oslo, dar Assange a susţinut că fundaţia cu sediul la Stockholm trebuie să îşi asume responsabilitatea financiară. Poliţia suedeză a confirmat agenţiei de ştiri AFP că a primit plângerea.
Assange a fondat organizaţia de denunţare WikiLeaks în 2006 şi a devenit cunoscut în 2010 după ce a publicat o serie de scurgeri de informaţii de la analistul de informaţii al armatei americane Chelsea Manning.
În 2012, Assange a primit azil la ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita extrădarea în Suedia, unde era acuzat de agresiune sexuală, acuzaţii care au fost în cele din urmă retrase, rămânând acolo timp de şapte ani.
A fost apoi închis în închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra între 2019 şi 2024, deoarece guvernul SUA a încercat să-l extrădeze sub acuzaţia că a conspirat pentru a spiona bazele de date militare americane în scopul de a obţine informaţii secrete sensibile.
În cadrul unei înţelegeri cu Departamentul de Justiţie al SUA, Assange a fost eliberat din închisoarea din Regatul Unit în 2024, după ce a pledat vinovat la o singură acuzaţie de încălcare a legilor privind spionajul, înainte de a se întoarce în Australia, ţara sa natală.
