Judecătoarele care l-au condamnat pe fostul şef al Casei Naţionale de Asigurări, excluse din magistratură

Secţia pentru judecători a CSM a decis, joi, excluderea din magistratură a judecătoarelor Daniela Panioglu şi Alina Guluţanu, acuzate, între altele, că “au stabilit săvârşirea de către terţe persoane (procurori) a unor infracţiuni, într-o cauză care nu-i privea pe aceştia”. Cele două judecătoare l-au condamnat pe fostul şef al Casei Naţionale de Asigurări Lucian Duţă.

Decizia CSM poate fi atacată în instanţă, însă până la soluţionarea cauzei cele două judecătoare sunt suspendate din profesie şi nu mai pot intra în sala de judecată, relatează G4Media.ro.

În motivare, judecătoarele i-au acuzat pe procurorii Teodor Niţă şi Gigi Valentin Ştefan de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa că au încercat să îl ajute pe fostul şef al CNAS Lucian Duţă.

Conform sursei citate, procurorii din Constanţa le-au deschis dosar, la plângerea lui Duţă, martorilor-denunţători din dosarul fostului şef CNAS, Irina Socol şi Radu Enache, cu scopul de a compromite probele din dosarul lui Lucian Duţă – au acuzat judecătoarele Panioglu şi Guluţanu, care au descris acţiunea celor doi procurori ca având “un vădit caracter penal”.

Inspecţia judiciară, nu doar că nu i-a cercetat pe cei doi procurori, ci, dimpotrivă, le-a deschis dosar disciplinar celor două judecătoare.

Comunicatul CSM:

Având în vedere interesul manifestat de mass media şi pentru corecta informare a opiniei publice, Secţia pentru judecători în materie disciplinară aduce la cunoştinţă că în şedinţa de astăzi a hotărât excluderea din magistratură a doamnelor judecător PANIOGLU DANIELA şi GULUŢANU ALINA – NADIA, din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, ca urmare a săvârşirii de către acestea a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza I (3 fapte), art. 99 lit. h) teza I (o faptă – multiple acte materiale), art. 99 lit. o) (o faptă) art. 99 lit. r) (câte o faptă – multiple acte materiale) din Legea nr. 303/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, reţinând, în esenţă, că:

– Au dispus arestarea preventivă a unei persoane, în afara unui cadru prescris de lege, pe parcursul deliberării asupra fondului cauzei în apel şi atribuind caracter de indiciu exclusiv sesizării persoanei vătămate, a cărei solicitare viza doar urgentarea pronunţării unei hotărâri definitive, pronunţare care fusese amânată pe o durată de 3 luni de la data dezbaterilor;

– Cu ocazia soluţionării unei cereri de recuzare, au invalidat acte administrative cu privire la care nu aveau nicio competenţă de a se pronunţa, creând reguli de drept proprii şi au împiedicat repartizarea aleatorie a cauzei, cu consecinţa tergiversării soluţionării acesteia şi a accentuării riscului prescripţiei răspunderii penale;

– Au stabilit săvârşirea de către terţe persoane (procurori) a unor infracţiuni, într-o cauză care nu-i privea pe aceştia, cu încălcarea tuturor regulilor care guvernează procesul penal;

– Au încălcat în mod repetat dispoziţiile privind redactarea în termenul legal a hotărârilor pronunţate (inclusiv în cazul unor hotărâri pronunţate în materia măsurilor preventive sau în alte cauze cu caracter urgent, depăşirile înregistrate fiind mai mari de un an).

În ceea ce o priveşte pe doamna judecător Panioglu Daniela s-a reţinut şi faptul că, deşi a beneficiat de o degrevare parţială de activitate încă din anul 2014, astfel că nu i se repartizau cauze spre soluţionare, a tergiversat soluţionarea unui dosar penal, pe care îl instrumenta din anul 2013, amânând, pentru motive care nu au legătură cu soluţionarea conflictului de drept în cauză, dezbaterile pentru o durată de 6 luni şi pronunţarea pentru o durată de 13 luni, dosarul nefiind soluţionat nici în prezent.

În acelaşi timp, deşi avea completul de judecată blocat de la repartizarea de cauze noi, doamna judecător a avut în mod constant o practică de a amâna succesiv pronunţarea în dosarele care îi reveneau spre soluţionare, cu depăşirea duratei maxime prevăzute de lege, în unele cazuri amânarea pronunţării fiind dispusă pentru intervale de timp mai mari de 8 luni, deşi părţile au formulat cereri repetate de urgentare a pronunţării hotărârii (de exemplu, în unele cauze, pronunţarea a fost amânată succesiv de la data de 26.03.2021 la data de 03.11.2021).

În unele situaţii, amânarea pronunţării dispusă în aceste cauze a fost urmată de repunerea pe rol a dosarelor, după o amânare a pronunţării de 6 luni.

Hotărârea este supusă recursului.