Judecătoarea Panioglu: Preşedintele are pârghii. Poate refuza DE CÂTE ORI VREA, MOTIVAT, propunerile de şefi de Parchete venite de la PSD
În spaţiul public se vehiculează ideea că şeful statului, Nicuşor Dan, poate refuza o singură dată propunerile făcute de ministrul Justiţiei pentru şefia marilor Parchete, respectiv Parchetul General, DNA, DIICOT. Deci, practic, că preşedintele e cu mâinile legate - ori acceptă ce îi propune ministrul PSD al Justiţiei ori respinge, o dată, riscând ca propunerea numărul 2 să fie şi mai toxică decât prima.
Limita „un singur refuz” nu apare însă în mod explicit în lege. Dimpotrivă, legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu stabileşte în mod expres o asemenea limită, dimpotrivă, nu prevede absolut nicio limitare. Singura condiţie pentru ca şeful statului să refuze o propunere care nu i se pare convenabilă este să îmi motiveze public refuzul. Mai jos, textul articolului de lege.
Într-o opinie pentru Epoch Times, fosta judecatore Daniela Panioglu punctează că "legea specială condiţionează refuzul doar de motivare şi se constată că, în toată această procedură de numire, nu există nici o normă materială care să limiteze numărul de refuzuri. Lipsa unei limitări legale înlătură, astfel, posibilitatea exercitării unei presiuni ori constrângeri politice asupra preşedintelui ţării."
Reamintim că Daniela Panioglu este judecătoarea care a denunţat "bolşevizarea Justiţiei" în "era Savonea". Ea a fost printre cele mai răsunătoare voci în lupta contra acaparării Justiţiei de către un grup de interese.
Redăm integral opinia fostei judecatoare
"Potrivit art. 148, alin. 4 din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care face trimitere la art.144, alin.1 din aceeaşi lege, preşedintele ţării poate refuza, motivat, numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, precum şi a procurorilor-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin emiterea, în termen de cel mult 60 de zile de la data la care ministrul Justiţiei transmite propunerea, a unui decret, în care prezintă motivele refuzului.
Prin urmare, legea specială condiţionează refuzul doar de motivare şi se constată că, în toată această procedură de numire, nu există nici o normă materială care să limiteze numărul de refuzuri.
Ca atare, preşedintele ţării poate refuza numirea ori de câte ori candidatul propus de ministrul Justiţiei nu îndeplineşte cerinţele de integritate, independenţă, bună reputaţie, capacitate de conducere, pregătire profesională şi altele, prin urmare din motive de temeinicie, pe lângă îndeplinirea condiţiilor legale de la art.144, alin.1 şi alin.2 din Legea nr. 303/2022, care a fost deja verificată de ministrul Justiţiei. Lipsa unei limitări legale înlătură, astfel, posibilitatea exercitării unei presiuni ori constrângeri politice asupra preşedintelui ţării de a numi în funcţie candidaţi asupra cărora are temerea că nu vor acţiona în realizarea interesului public, ceea ce înseamnă că preşedintele ţării este suveran în această procedură, sub unica cerinţă pe care trebuie să o îndeplinească, de a prezenta motivele numirii ori refuzului", transmite Panioglu pentru Epoch Times.
O opinie asemănătoare are şi fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion (USR).
Potrivit lui Stelian Ion, percepţia publică potrivit căreia şeful statului poate refuza doar o dată, motivat, o propunere, provine din interpretarea dată de Curtea Constituţională în Decizia Curţii Constituţionale nr. 375/2005, într-un context legislativ diferit de cel actual, raportat la legea în vigoare la acel moment, nr. 303/2004.
În 2018, pe vremea când ministru al Justiţiei era Tudorel Toader, comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiţiei (condusă de celebrul Florin Iordache "altă întrebare") a adoptat un amendament la legea privind statutul magistraţilor care prevede ca preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT. Amendamentul a fost propus de senatorul Şerban Nicolae la Legea 303/2004 şi a devenit lege.
În 2022, legea a fost modificată, şi s-a revenit la număr nelimitat de refuzuri. Sau, cel puţin, textul legii nu prevede nicio limitare.
