Iranul recurge la represiuni interne după războiul de 12 zile

Autorităţile iraniene au trecut de la un armistiţiu cu Israelul la intensificarea represiunii interne în întreaga ţară, prin arestări în masă, execuţii şi desfăşurări de forţe militare, în special în regiunea kurdă, marcată de tensiuni, potrivit unor oficiali şi activişti, citaţi de Reuters.

La câteva zile după declanşarea atacurilor aeriene israeliene, pe 13 iunie, forţele de securitate iraniene au iniţiat o campanie de arestări în masă, însoţită de o prezenţă sporită a forţelor de ordine în jurul punctelor de control, au declarat aceleaşi surse.

Unii oficiali din Israel, alături de grupuri de opoziţie aflate în exil, sperau că ofensiva militară – care a vizat Gardienii Revoluţiei, forţele de securitate internă şi instalaţii nucleare – ar putea declanşa o revoltă populară şi, eventual, răsturnarea Republicii Islamice.

Până în prezent nu au fost semnalate proteste de amploare împotriva autorităţilor.

Totuşi, un oficial iranian de rang înalt din domeniul securităţii, împreună cu alţi doi oficiali familiarizaţi cu situaţia internă, au declarat că autorităţile sunt concentrate pe prevenirea unor eventuale tulburări sociale, în special în regiunile populate de kurzi.

Gardienii Revoluţiei şi unităţile paramilitare Basij au fost plasate în stare de alertă, iar securitatea internă a devenit prioritatea principală, a precizat oficialul din domeniul securităţii. Acesta a mai afirmat că autorităţile sunt îngrijorate de acţiunile unor agenţi israelieni, de separatiştii etnici şi de Organizaţia Mujahedinilor Poporului – un grup de opoziţie aflat în exil, care a organizat atacuri pe teritoriul Iranului în trecut.

Activiştii din interiorul ţării se ascund.

„Suntem extrem de precauţi în acest moment, deoarece există temeri reale că regimul va folosi această situaţie ca pretext pentru represiune”, a declarat un activist pentru drepturile omului din Teheran, care a fost încarcerat în urma protestelor de masă din 2022.

Acesta a spus că ştie zeci de persoane care au fost convocate de autorităţi, fiind fie arestate, fie avertizate să nu-şi exprime opoziţia faţă de regim.

Grupul pentru drepturile omului HRNA a anunţat luni că, de la începutul conflictului, a documentat arestarea a 705 persoane acuzate de fapte cu caracter politic sau de securitate. Multe dintre aceste persoane au fost acuzate de spionaj în favoarea Israelului, a precizat organizaţia.

Presa de stat iraniană a relatat că trei persoane au fost executate marţi în oraşul Urmia, situat lângă graniţa cu Turcia. Grupul pentru drepturile omului Hengaw, axat pe regiunea irano-kurdă, a afirmat că toate cele trei persoane erau de etnie kurdă.

Ministerele de Externe şi de Interne ale Iranului nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Puncte de control şi percheziţii

Unul dintre oficialii care cunosc situaţia din domeniul securităţii a declarat că au fost desfăşurate trupe la frontierele cu Pakistanul, Irakul şi Azerbaidjanul pentru a împiedica infiltrarea a ceea ce a numit „terorişti”. Un alt oficial a confirmat că sute de persoane au fost arestate.

Minorităţile kurdă şi baluche – în majoritate musulmani suniţi – au reprezentat de mult timp o sursă de opoziţie faţă de regimul Republicii Islamice, exprimând nemulţumiri faţă de conducerea şiită de la Teheran.

Cele trei principale facţiuni separatiste kurde iraniene, cu sediul în Kurdistanul irakian, au declarat că unii dintre activiştii şi luptătorii lor au fost arestaţi, raportând în acelaşi timp mişcări militare şi de securitate extinse ale autorităţilor iraniene.

Ribaz Khalili, reprezentant al Partidului Democrat al Kurdistanului Iranian (KDPI), a afirmat că unităţi ale Gardienilor Revoluţiei au fost desfăşurate în şcolile din provinciile kurde în termen de trei zile de la începerea atacurilor israeliene, efectuând percheziţii din uşă în uşă în căutarea suspecţilor şi a armelor.

Gardienii au luat şi măsuri de protecţie suplimentare: au evacuat o zonă industrială situată în apropierea unei cazarme şi au închis drumuri principale pentru a facilita transportul de întăriri către Kermanshah şi Sanandaj – două oraşe importante din regiunea kurdă.

O membră a Partidului pentru o Viaţă Liberă în Kurdistan (PJAK), care şi-a declarat numele de război Fatma Ahmed, a spus că formaţiunea a numărat peste 500 de membri ai opoziţiei reţinuţi în provinciile kurde de la începutul atacurilor aeriene.

Ahmed şi un oficial al partidului kurd Komala, care a vorbit sub protecţia anonimatului, au descris instalarea unor puncte de control în zonele kurde, unde oamenii sunt opriţi, percheziţionaţi, iar telefoanele şi documentele le sunt verificate.