Iranul avertizează trupele americane că Israelul va fi "ţintă legitimă" dacă America va interveni în urma protestelor
Parlamentul iranian s-a reunit duminică pentru a discuta despre protestele mortale care au avut loc la nivel naţional şi care au durat peste două săptămâni. În timpul unei sesiuni parlamentare transmise în direct la televiziunea de stat, preşedintele Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat că armata americană şi Israelul vor fi „ţinte legitime” dacă America va ataca Republica Islamică, aşa cum a ameninţat preşedintele Donald Trump, scrie AFP.
Ghalibaf, un susţinător al liniei dure care a candidat la preşedinţie în trecut, a ţinut un discurs în care a aplaudat poliţia şi Garda Revoluţionară paramilitară a Iranului, în special Basij, formată exclusiv din voluntari, pentru că „au rămas ferme” în timpul protestelor.
„Poporul iranian trebuie să ştie că vom trata aceste proteste cu cea mai mare severitate şi că îi vom pedepsi pe cei arestaţi”, a spus preşedintele parlamentului.
Ghalibaf a continuat ameninţând direct Israelul, „teritoriul ocupat”, aşa cum l-a numit, şi armata americană, posibil cu un atac preventiv.
„În cazul unui atac asupra Iranului, atât teritoriul ocupat, cât şi toate centrele militare, bazele şi navele americane din regiune vor fi ţinte legitime”, a spus el. „Nu ne considerăm limitaţi la a reacţiona după acţiune şi vom acţiona pe baza oricăror semne obiective de ameninţare.”
Şedinţa parlamentară, în timpul căreia parlamentarii s-au repezit la tribună strigând „Moarte Americii”, a avut loc după ce site-ul de ştiri american Axios a raportat că secretarul de stat american Marco Rubio a discutat duminică despre Gaza, Siria şi protestele din Iran într-o convorbire telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Deşi oficialii americani şi israelieni au confirmat convorbirea telefonică, detaliile subiectelor discutate nu au fost dezvăluite.
Mitingurile anti-regim au continuat în mai multe oraşe şi localităţi iraniene, numărul morţilor legate de proteste ajungând la peste 116, potrivit grupului iranian pentru drepturile omului HRANA.
Între timp, întreruperea internetului în Iran rămâne în vigoare şi a durat până acum mai mult de 60 de ore, a declarat duminică monitorul Netblocks.
„Măsura de cenzură reprezintă o ameninţare directă la adresa siguranţei şi bunăstării iranienilor într-un moment cheie pentru viitorul ţării”, a declarat acesta pe X, adăugând că întreruperea „a depăşit acum pragul de 60 de ore”.
Videoclipurile online trimise din Iran, probabil folosind reţeaua Starlink, arătau demonstranţi adunaţi în cartierul Punak din nordul Teheranului. Acolo, se pare că autorităţile au închis străzile, iar protestatarii fluturau telefoanele mobile aprinse.
Alte imagini arătau demonstranţi mărşăluind paşnic pe o stradă şi alţii claxonând cu maşinile pe stradă.
„Modelul protestelor din capitală a luat în mare parte forma unor adunări dispersate, de scurtă durată şi fluide, o abordare modelată ca răspuns la prezenţa masivă a forţelor de securitate şi la presiunea crescută din teren”, a declarat HRANA. „În acelaşi timp, au fost primite rapoarte privind drone de supraveghere care zburau deasupra şi mişcări ale forţelor de securitate în jurul locurilor de protest, indicând monitorizarea continuă şi controlul securităţii.”
În Mashhad, al doilea oraş ca mărime din Iran, situat la aproximativ 725 de kilometri (450 de mile) nord-est de Teheran, imaginile arătau protestatarii confruntându-se cu forţele de securitate. Pe stradă se puteau vedea resturi în flăcări şi containere de gunoi, care blocau drumul. Mashhad găzduieşte sanctuarul Imam Reza, cel mai sfânt din islamul şiit, ceea ce face ca protestele de acolo să aibă o semnificaţie importantă pentru teocraţia ţării.
Protestele par să fi avut loc şi în Kerman, la 800 de kilometri sud-est de Teheran.
Duminică dimineaţă, televiziunea de stat iraniană a preluat ideea demonstranţilor, trimiţându-şi corespondenţii pe străzile mai multor oraşe pentru a arăta zonele calme, cu data afişată pe ecran. Teheranul şi Mashhad nu au fost incluse. Au fost prezentate şi demonstraţii pro-guvernamentale în Qom şi Qazvin.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a semnalat o reprimare iminentă, în ciuda avertismentelor SUA. Teheranul şi-a intensificat ameninţările sâmbătă, procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi Azad, avertizând că oricine participă la proteste va fi considerat „duşman al lui Dumnezeu”, o acuzaţie care se pedepseşte cu moartea. Declaraţia difuzată de televiziunea de stat iraniană a precizat că chiar şi cei care „au ajutat revoltaţii” vor fi acuzaţi.
Teocraţia iraniană a întrerupt joi accesul naţiunii la internet şi la apelurile telefonice internaţionale, deşi a permis publicarea unor informaţii de către unele mass-media de stat şi semi-oficiale. Reţeaua de ştiri Al Jazeera, finanţată de statul Qatar, a transmis în direct din Iran, dar se pare că a fost singura mare agenţie de presă străină care a putut să funcţioneze.
Prinţul moştenitor al Iranului, Reza Pahlavi, care se află în exil şi a chemat la proteste joi şi vineri, a cerut în ultimul său mesaj ca demonstranţii să iasă în stradă sâmbătă şi duminică. El i-a îndemnat pe protestatari să poarte vechiul steag al Iranului cu leul şi soarele şi alte simboluri naţionale folosite în timpul şahului pentru a „revendica spaţiile publice ca fiind ale voastre”.
Sprijinul acordat de Pahlavi Israelului şi cel primit din partea acestuia a stârnit critici în trecut, în special după războiul de 12 zile. Demonstranţii au strigat în sprijinul şahului în cadrul unor proteste, dar nu este clar dacă acest lucru reprezintă un sprijin pentru Pahlavi însuşi sau dorinţa de a reveni la perioada de dinaintea Revoluţiei Islamice din 1979.
Demonstraţiile au început pe 28 decembrie, ca urmare a prăbuşirii monedei iraniene rial, care se tranzacţionează la peste 1,4 milioane pentru 1 dolar american, pe fondul presiunilor asupra economiei ţării din cauza sancţiunilor internaţionale impuse, în parte, din cauza programului său nuclear. Protestele s-au intensificat şi s-au transformat în apeluri care contestă direct teocraţia Iranului.
