INTERVIU-Daniel Constantin: Sprijinul de cel mult 7.500 euro ar putea fi dat fermierilor până în 2013

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat vineri, pentru NewsIn, că din septembrie fermierii pot depune cererile pentru ajutorul de minimis de până la 7.500 euro pe exploataţie agricolă pentru combaterea efectelor secetei, plăţile urmând să se facă cel mai probabil până în 2013.

România s-a confruntat cu cea mai secetoasă vară din ultimii ani. Ce impact credeţi că va avea seceta asupra economiei româneşti? Există o estimare pentru acest an a pierderilor generate de secetă în agricultură?

Nu putem estima în momentul de faţă. Cert este că seceta afectează foarte tare agricultura şi până la urmă veniturile în produsul intern brut. Campania de recoltare la grâu aproape că s-a terminat şi putem să avem o evaluare: producţia totală este acum de 4,7 milioane de tone. Anul trecut a fost un an de excepţie şi am înregistrat o cantitate de peste 6 milioane de tone, dar media ultimilor cinci ani ne arată cantităţi de 5,3 milioane de tone. Faţă de medie suntem uşor sub aceasta, lucru care este neplăcut, dar nu ne îngrijorează foarte tare din punct de vedere al consumului. Mai mult decât atât, investiţiile care s-au făcut prin fonduri europene se fac simţite în România. Există suficiente cantităţi de stocare în momentul de faţă.

Un motiv care ne face să nu ne îngrijorăm în ceea ce priveşte grâul este acela că s-a intrat cu stocuri importante în 2012. Acestea sunt în mare parte la producătorii privaţi. Pe de altă parte, dacă în anul 2011 s-au exportat aproape 2 milioane de tone de grâu, în anul 2012 cred că nu vom depăşi 1,2- 1,3 milioane de tone de grâu. Şi acest lucru este menit să compenseze. Se ştie faptul că într-un an secetos calitatea grâului este foarte bună. Şi în acest an avem grâu de panificaţie în cantităţi mari şi de o calitate foarte bună.

Situaţia este puţin mai rea în ceea ce priveşte cultura de porumb şi floarea-soarelui, însă nu putem avea acum o estimare, ci după ce se va încheia perioada de recoltat. Acolo procentele sunt îngrijorătoare.

Aţi anunţat recent că veţi acorda un ajutor de minimis de 7.500 de euro pe exploataţie şi vor fi compensate pierderile înregistrate de fermieri în acest an faţă de media ultimilor trei ani. Când se vor acorda aceşti bani?

Ajutorul de minimis va fi acordat din momentul în care perioada de recoltat va fi finalizată. Probabil că din luna septembrie vor fi primite cererile în acest sens, iar plăţile se vor face cel mai probabil până anul viitor.

În urma discuţiilor pe care le-am avut cu fermierii, am ajuns la concluzia că cea de-a doua măsură, respectiv compensarea pierderilor de venit, să o înlocuim cu o plată suplimentară pe care o acordăm pe suprafaţă. Forma finală a despăgubirilor, a ajutoarelor pe care le vom acorda în acest an, va fi reflectată în schema de minimis, care se va adresa unui număr de 550.000 de beneficiari şi o plată suplimentară aproape de nivelul maxim permis de Comisia Europeană în ceea ce priveşte plata pe suprafaţă. Aici vorbim de 1,1 milioane de beneficiari care au o suprafaţă de până la 9 milioane de hectare.

Care sunt judeţele cele mai afectate de secetă?

Cele mai afectate sunt judeţele din sudul României şi din zona Moldovei, mai puţin în zona Ardealului. Toată suprafaţa ţării a fost afectată într-o măsură mai mare sau mai mică, motiv pentru care toţi fermierii vor primi această plată suplimentară pe suprafaţă.

În cât timp credeţi că se va pune la punct o reţea de irigaţie funcţională în România şi care sunt fondurile necesare?

Avem un program special pe care îl discutăm cu reprezentanţii Comisie Europene care se doreşte a începe pe noua alocare financiară 2014-2020, deci de la 1 ianuarie 2014.

Cât de repede vom absorbi banii pe care îi vom avea la dispoziţie, depinde numai de noi. Pentru a reface infrastructura care să deservească 800.000 de hectare avem nevoie de peste 400 milioane de euro.

Programul pe care îl solicităm Comisiei Europene vizează şi o altă componentă, şi anume, asigurarea sursei de apă, ne gândim chiar la canalul Siret-Bărăgan. Sigur că suma nu va fi suficientă, dar putem intra într-un parteneriat public-privat. Mă refer aici la amenajările de irigaţii, deoarece canalul Siret-Bărăgan nu înseamnă numai irigare desecare, înseamnă şi transport şi combaterea inundaţiilor.

Înainte de 1989 erau amenajate pentru irigaţii aproape 3 milioane de hectare, în momentul de faţă cred că sunt 1,5 milioane de hectare, din care 800.000 pot iriga în acest moment dacă s-ar întruni toate condiţiile: preţuri, apă suficientă etc.

Cu cât estimaţi că au crescut preţurile la cereale în acest an din cauza secetei?

Cred că scumpirea este mai mare de 10% faţă de media preţului la cereale pe 2011. Diferă de la zi la zi, de la lună la lună. Cred că sunt cazuri şi perioade în care preţurile la cereale au crescut şi cu 30%, în funcţie de cerere şi de ofertă.

Este evident că preţurile la cereale au crescut. Nu numai România a fost afectată de secetă, ci mai multe ţări. Nu ştim care va fi impactul în preţul final, de raft. Acest lucru ţine strict de piaţă. Unul din factorii care influenţează preţul final este costul materiei prime, costul cerealelor.

Credeţi că introducerea unui TVA de 9% pentru alimentele de bază va duce la scăderea preţurilor şi nu la creşterea profiturilor pentru comercianţi?

Obiectivul principal este acela de a combate evaziunea fiscală. În ceea ce priveşte preţul final, nu am o certitudine că acesta va scădea, dar cu siguranţă nu va creşte o perioadă bună din momentul aplicării TVA-ului redus de 9%. Nu avem un instrument prin care să îi controlăm sau să le impunem anumite lucruri. Dar eu cred că niciun trader sau producător nu intenţionează ca în permanenţă să majoreze preţul şi să rămână cu produsul respectiv. El se uită la profit. Dacă scoate profit din reducerea TVA-ului, spre exemplu, nu va avea niciun fel de motiv să mărească preţul.

S-a discutat în trecut de necesitatea fiscalizării agriculturii. Când credeţi că va fi luată o astfel de măsură?

Există un grup de lucru care funcţionează în momentul de faţă la Ministerul de Finanţe în care avem şi noi reprezentanţi şi care caută cele mai bune soluţii pentru că este vorba de foarte multe impozite şi foarte multe modalităţi diferite de fiscalizare a producătorilor agricoli. Ceea ce ne dorim este ca impozitele care se vor aplica acum şi în viitor să fie uniforme şi stimulative pentru producătorul agricol. Nu am cunoştinţe că în perioada următoare vor fi creşteri de impozite sau introduceri de impozite. Din ceea ce ştiu, nu vor fi introduse impozite din 2013.

Prioritatea mea, ca ministru al Agriculturii, este să diminuez impozitele şi să stimulez producătorul agricol, să stimulez agricultura. Sigur că trebuie să o punem în acord şi cu priorităţile Ministerului de Finanţe.

Sunt şanse de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2014? Credeţi că poate fi modificat tratatul de aderare a României la UE care prevede liberalizarea pieţei funciare, respectiv, vânzarea terenurilor agricole şi către străini?

Tratatul de aderare spune foarte clar că, de la 1 ianuarie 2014, trebuie să asigurăm liberul acces al terenurilor agricole şi către străini - persoane fizice. Ceea ce putem să facem, după modelul altor state membre, să încercăm să limităm impactul pe care această măsură îl va avea în România.

De exemplu, sunt anumite ţări care au spus: dacă vreţi să faceţi agricultură şi să cumpăraţi terenuri aici, trebuie să fi avut un istoric în ţara dumneavoastră de cinci ani de zile în domeniul agricol. Alte ţări au spus: dacă vreţi să cumpăraţi terenuri în ţara noastră, nu aveţi voie să cumpăraţi o suprafaţă mai mare de 500 de hectare sau 1.000 de hectare, lucruri de genul acesta care să limiteze impactul acestei măsuri dar care, în acelaşi timp, să ofere competitivitate agricultorilor români.

Care este gradul de absorbţie pentru fondurile europene în acest an?

Pe zona de fonduri europene la Ministerul Agriculturii lucrurile merg bine, în sensul că pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) gradul de absorbţie este în jur de 44%. Ne menţinem ţinta de 2,5 miliarde euro pentru acest an, ceea ce înseamnă 1,4 miliarde euro pe PNDR şi 2,1 pe Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. La APIA, din cele 1,1 miliarde euro am depăşit 1 miliard de euro bani europeni care au intrat deja în România şi există premise să depăşim chiar şi prognoza pe care am avut-o pe 2012.

Suntem în negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene să modificăm Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru a realoca bani europeni către măsurile care au fost solicitate mai mult, mă refer la măsurile de investiţii în special, la măsurile de agro-mediu, poate chiar şi la măsura 322 care înseamnă renovarea satelor. Există posibilitatea ca pentru 2013 să găsim încă o dată sprijinul pentru sectorul agriculturii ecologice care devine din ce în ce mai vast, iar solicitările sunt din ce în ce mai mari.