Inteligenţa elevilor români remarcată în străinătate. O elevă din Timişoara admisă la 5 universităţi din Marea Britanie.

Din toamnă, Iulia Florişteanu, elevă în clasa a XII-a, la Colegiul Bănăţean din Timişoara, va fi studentă la Oxford. A fost selectată în urma unei competiţii în care concurenţa a fost de zece pe un loc. Putea să opteze pentru încă alte patru universităţi, la care aplicase în toamna anului trecut şi care au acceptat-o, toate: Imperial College London, University College London, University of Edinburgh şi University of York. A ales, însă, Oxford, la Facultatea de Ştiinţe Biologice. Iulia visează să devină cercetător, fiind pasionată de Biologie şi, mai cu seamă, de Genetică, scrie timpolis.ro.

Înaintea acestei opţiuni, în gimnaziu a avut însă o perioadă în care a cochetat cu ideea de a deveni traducător sau profesor de limbi străine. Pentru că are înclinaţie şi spre filologie, fiind şi olimpică la română, la franceză, engleză, latină, la unele ajungând la faza naţională a concursurilor. La Latină, de exemplu, a obţinut locul 3 pe ţară. Totuşi, a ales altceva: “Mi-am dat seama că nu prea am ce face cu meseriile astea.

Decizia studierii aprofundate a Biologiei a luat-o în primul an de liceu. “Biologia mi-a plăcut de când am început să o studiez, dar am oscilat între medicină şi cercetare. În clasa a noua m-am decis ca voi merge spre cercetare”, spune Iulia.

Nu este adepta meditaţiilor, la care a recurs doar în acest an, la matematică, pentru Bacalaureat. Nu studiază non-stop, cum s-ar putea crede. “Am zile în care nu studiez deloc, dar am şi zile în care stau de dimineaţa până seara şi fac matematică, de exemplu. Sau zile în care aloc pregătirii acasă maximum o oră, pentru că, în general, sunt foarte atentă la cursuri şi prind repede, acasă doar revizuiesc materia”, afirmă Iulia.

Iulia admite că acest sistem a deranjat-o – nu pentru că l-a resimţit împovărător, ci pentru că, la Oxford, a văzut un alt sistem, a văzut că se poate şi altfel: “Până nu am fost la Oxford, la interviu, şi nu am văzut un alt fel de interacţiune între profesori şi elevi, nu m-am gândit că ar putea fi ceva greşit la noi. Copiii din Anglia mi-au spus că ei, la liceu, fac doar trei – patru materii, cele din care dau examen. Asta mi se pare un plus faţă de ceea ce facem noi.” Întrebată dacă i se pare că unele materii ar fi inutile, Iulia răspunde că nu le-ar numi inutile, dar admite că unele încarcă mult: “La Bacalaureat, fiind la secţiune Mate-Info, dacă vreau să dau din Chimie sau Biologie, trebuie să lucrez o grămadă de timp suplimentar, pentru că la şcoală am o singură oră de Biologie, pe săptămână. În schimb, trebuie să fac referate la Filosofie…”.

Nu este de acord cu sistemul de admitere la universitate, cu faptul că, la multe universităţi, se intră doar pe baza notei de la Bacalaureat, că la admitere nu se testează competenţele: “Eu pot să mă duc, în momentul acesta, la Informatică, fără să ştiu nimic”.

Ce va face după absolvirea facultăţii? Iulia spune că ia în calcul varianta de a rămâne acolo: “Ce aş vrea să fac, pe lângă munca de cercetare, ar fi să fiu profesor acolo, sper tot la Oxford, pentru că mi-a plăcut atmosfera de acolo, unde profesorii vorbesc de la unu la unu cu elevul şi au capacitatea de a alege o persoană din 15, de a-i remarca sclipirea.”