Instanţa dă câştig de cauză pensionarilor din Transnistria sancţionaţi de Casa de asigurări

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut recent o hotărâre emisă de Judecătoria Chişinău, care a dat câştig de cauză unor beneficiari de pensii din stânga Nistrului. Astfel, Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) nu mai poate reţine din contul pensionarilor din Transnistria o parte din pensie, pe motivul că aceştia ar beneficia de plăţi sociale din fonduri nerecunoscute din regiunea secesionistă.

În 2015, CNAS a emis decizii de sistare a plăţilor sociale către unii cetăţeni care locuiesc în Tighina şi alte localităţi din zona de securitate sub pretextul că aceste persoane – cetăţeni ai R. Moldova – ar fi beneficiat de plăţi sociale din fonduri nerecunoscute în regiunea transnistreană.

Promo-LEX susţine că în unele cazuri, CNAS a decis să reţină lunar 20% din pensie pe motiv că persoanele primeau plăţi neîntemeiat de la reprezentanţii administraţiei din stânga Nistrului.

Potrivit deciziei CSJ, CNAS a concluzionat neîntemeiat că persoanele ar beneficia dublu de pensie pentru limită de vârstă, deoarece prestaţia acordată acestora în municipiul Tighina nu poate fi calificată conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, prestatorul făcând parte dintr-o instituţie nerecunoscută de către R. Moldova.

Mai mult, mijloacele financiare obţinute în Tighina nu pot fi calificate ca o dublă beneficiere de pensie pentru limită de vârstă. În consecinţă, reţinerea a 20% din cuantumul pensiei, dispusă prin decizia CNAS, a fost efectuată neîntemeiat.

Reclamanţii au pretins în faţa instanţelor de judecată că legislaţia R. Moldova nu prevede expres dreptul de a lipsi cetăţeanul de pensie pe motivul ridicării unei plăţi similare dintr-un fond social nerecunoscut.

„În actele normative nu există o explicaţie a noţiunii de 'pensie transnistreană', care este caracterul şi relevanţa acestei plăţi. Orice beneficiar din regiunea de est este în drept să se bucure de plăţile respective, cât şi de indemnizaţiile garantate de statul R. Moldova”, au adăugat aceştia.

Reclamanţii au mai ţinut să sublinieze că plăţile efectuate de o administraţie ilegală nu se încadrează în nicio bază legală, ele pot fi considerate de organele de resort doar ca prestaţii băneşti private (transferuri, donaţii, etc). Prin urmare, ele nu pot fi luate în calcul la stabilirea beneficiilor şi nici nu constituie temei legal de a refuza achitarea pensiilor cetăţenilor R. Moldova domiciliaţi în localităţile din estul ţării care pe parcursul vieţii au achitat constant plata în fondul de asigurări sociale de stat.