Încrederea consumatorilor în lanţul alimentar rămâne "fragilă" în urma scandalului cu carnea de cal

Inspectorii alimentari irlandezi au anunţat la începutul acestui an că au găsit carne de cal în burgerii de vită produşi de firmele din Republica Irlanda şi Marea Britanie şi au fost vânduţi de mai multe lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie.

De atunci, un număr tot mai mare de magazine şi companii din întreaga Europa au retras preparatele din carne de vită, după ce testele au constatat că preparatele conţineau ADN de cal.

După scandalul cu carnea de cal, încrederea consumatorilor în lanţul de aprovizionare cu alimente nu a fost încă pe deplin restaurată, s-a declarat la o şedinţă a Parlamentului britanic.

Tim Render, consilierul pentru agricultură de la Reprezentanţa Permanentă a Marii Britanii în UE, a declarat că încrederea publicului a rămas "fragilă".

El a spus: "Este o provocare să restabilim încrederea consumatorilor, dar după ce a fost recâştigată, menţinerea ei va fi importantă."

Render a vorbit la o reuniune organizată de comitetul UE al Camerei de Comerţ Britanice în Belgia despre "lecţii ce trebuie învăţate" din criza cărnii de cal.

În cadrul reuniunii, s-a spus că produse din carne etichetate greşit au fost descoperite în Marea Britanie, Republica Irlanda, Franţa, Norvegia, Austria, Elveţia, Suedia şi Germania şi în alte ţări.

În Olanda, au fost de asemenea retrase produse suspecte pentru a fi testate, iar Comisia Europeană a spus că statele membre trebuie să efectueze teste aleatorii pentru a descoperi ADN de cal.

Joanna Darmanin, şef de cabinet al Comisarului UE pentru sănătate Tonio Borg, a declarat că unele state membre au realizat teste mult mai extinse decât a solicitat Comisia.

Ea a spus că în timp ce scandalul a subliniat o "nereuşită majoră" când vine vorba de trasabilitatea lanţului de aprovizionare cu alimente, necesitatea de a restabili încrederea consumatorilor în lanţul alimentar este foarte importantă.

Deputatul Tory din Marea Britanie Malcolm Harbour, care conduce comitetul pieţei interne, a declarat la reuniune că această criză a fost mai degrabă un caz de "fraudă de produse alimentare" decât o problemă pentru sănătate.

El a afirmat: "Deşi încrederea consumatorilor este în joc, trebuie să încercăm să evităm teste inutile şi excesive."

Un alt deputat Tory în Parlamentul European, Julie Girling, care a găzduit evenimentul, a declarat că mai degrabă decât "să ne complacem într-un joc al vinovăţiei", toate părţile interesate, inclusiv statele membre şi UE, trebuie "să lucreze împreună" pentru a se asigura că nu se va repeta criza cărnii de cal.

Ea a afirmat: "răspunsul la problemă nu îl reprezintă mai multe norme, ci o simplificare a lor. Ceea ce ar trebui să se evite este oferirea de promisiuni false consumatorilor."

Ea a adăugat: "Un lucru pe care l-a subliniat criza este faptul că mulţi consumatori nu au pur si simplu nicio idee despre modul în care funcţionează lanţul alimentar. Reconstruirea încrederii publicului în lanţul alimentar va fi critică şi anumite lecţii trebuie învăţate din această criză."

Un alt comentariu a venit din partea Barbarei Gallant, de la federaţia pentru alimente şi băuturi cu sediul la Bruxelles, care a fost de acord că există nevoia unei "mai bune înţelegeri" a lanţului alimentar la nivel mondial.

Ea a declarat că "un număr enorm de produse au fost testate în urma crizei cărnii de cal, dar ceea ce s-a demonstrat este că lumea trebuie să reacţioneze mai rapid în detectarea unor semnale de acest fel."

Henry Uitslag, care reprezintă o organizaţie olandeză de consum, a cerut un registru la nivelul UE sau "o listă neagră" care să cuprindă firmele ce au fost implicate în recentul scandal.

El a spus în cadrul dezbaterii că un "lanţ alimentar mai scurt" şi "mai multă transparenţă" sunt, de asemenea, necesare pentru a preveni o repetare a incidentului.

Între timp, s-a afirmat că taxe alimentare "discriminatorii" introduse de unele state membre ale UE pentru a descuraja consumul anumitor alimente "ocolesc provocarea mai mare" de a încuraja consumatorii să adopte un stil de viaţa sănătos.

Având o poziţie comună, Federaţia Europeană a Produselor Alimentare, Agriculturii şi Sindicatelor Turistice şi FoodDrinkEurope au declarat că se opun "taxelor discriminatorii pe produsele alimentare, în favoarea unor măsuri mai ample pentru a încuraja obiceiuri alimentare responsabile şi schimbări de comportament pozitiv în rândul consumatorilor."

"Trebuie să ne asigurăm că toţi cetăţenii europeni, inclusiv cei cu venituri mici, pot accesa o varietate de alimente proaspete şi sănătoase la preţuri accesibile, precum şi cunoştinţe despre nutriţie şi un stil de viaţă sănătos", s-a precizat în declaraţia lor.