În timp ce economia Chinei e "în pragul colapsului", bancher important al PBOC face apel la utilizarea "banilor din elicopter"

După cum scrie Garfield Reynolds de la Bloomberg în urma neaşteptatei reduceri a ratei dobânzilor din China de marţi seară, deşi dificultăţile economice ale statului comunist au fost (în sfârşit) suficient de grave pentru ca autorităţile să răspundă cu cea mai mare reducere a ratei dobânzii de la pandemie încoace, aceasta nu va fi nici pe departe suficient de puternică pentru a ajuta la declanşarea unei redresări, relatează site-ul de ştiri Zero Hedge.

Pentru început, scrie Reynolds, acest domeniu de aplicare "este mai puţin impresionant atunci când vă daţi seama că reducerea ratei la împrumuturile pe un an ale Băncii Populare a Chinei (PBOC) - sau mecanismul de împrumut pe termen mediu - a fost de numai 15 puncte de bază. Majoritatea băncilor centrale care se confruntă cu tipul de încetinire cu care se confruntă China ar putea foarte bine să decidă să reducă de trei ori mai mult sau chiar mai mult".

Adevărata dificultate pentru China este că reducerile anterioare nu au făcut prea mult pentru a stimula creditarea în scopul de a stimula activitatea. La urma urmei, nu se poate rezolva o problemă de lipsă a cererii cu mai multă ofertă (se pot, totuşi, crea bule de active).

O parte a motivului pentru lipsa cererii este reprezentată de dificultăţile actuale din sectorul imobiliar cheie, deşi situaţia subliniază, de asemenea, îngrijorările că Beijingul se îndreaptă spre o recesiune a bilanţului în care companiile evită să contracteze noi împrumuturi pentru a asigura serviciul şi a rambursa datoriile existente.

Pe măsură ce China alunecă spre o recesiune a bilanţului în stil japonez şi spre deflaţia care rezultă - aşa cum a discutat recent Richard Ku - ţara se confruntă cu probleme şi mai mari decât o criză imobiliară şi/sau a datoriilor.

De asemenea, Michael Every de la Rabobank citează Economic Observer, o filială a agenţiei de ştiri chineze de stat Xinhua, care a publicat un buletin informativ intitulat "Şefii Biroului de Finanţe în ultima jumătate de an", concluzionând că finanţele guvernelor locale şi economia naţională ar fi "în pragul colapsului, iar tunetul va exploda în orice moment". Cu siguranţă, evenimentele recente asigură prăbuşirea viitoare:

- Country Garden tocmai a intrat în incapacitate de plată;

- Zhongzhi Enterprise Group a ratat plăţile pentru produsele de investiţii cu randament ridicat;

- datele recente privind împrumuturile bancare au fost îngrozitoare;

- iar astăzi (16 august) s-a înregistrat o producţie industrială de 3,7% YOY (de la un an la altul), faţă de 4,3% aşteptat;

- vânzările cu amănuntul 2,5% YOY (faţă de 4,0%),

- investiţii în active fixe 3,4% de la an la an până în prezent (faţă de 3,7%),

- vânzări de proprietăţi imobiliare -8,5% de la an la an până în prezent (faţă de -8,1%),

- şi şomajul de 5,3% faţă de 5,2% (ca să nu mai vorbim de faptul că şomajul în rândul tinerilor, care tocmai a atins cote maxime istorice, nu va mai fi raportat din motive evidente).

Rezumând, China "a căzut într-o depresie psiho-politică", afirmă Financial Times, în timp ce tinerii ţării spun din nou glume sovietice sau spun "lăsaţi-o să putrezească", iar un muncitor cu venituri mari din Beijing este citat că economiseşte cât de mult poate pentru a se pregăti pentru o prăbuşire a sectorului imobiliar sau o mişcare împotriva Taiwanului.

Aşadar, există ceva care ar putea opri hemoragia în China din punct de vedere economic sau al pieţei? Ei bine, după cum scrie Charlie McElligott de la Nomura, cel mai mare motiv pentru care China face implozie cu încetinitorul este că, spre deosebire de restul lumii, autorităţile chineze nu au răspuns niciodată prin transferuri fiscale în buzunarele persoanelor şi întreprinderilor care au fost secătuite în timpul crizei din timpul pandemiei de Covid.

Prin urmare, singurul lucru care ar putea cu adevărat şoca pieţele ar fi "bani din elicopter" injectaţi direct către gospodării şi întreprinderi pentru a stimula consumul chinezesc.

Imposibil, veţi spune. La urma urmei, China are aproape 300% datorie/PIB... doar cazul economic terminal al Japoniei este mai mare.

Sau poate că nu: după cum a scris Bloomberg, Cai Fang, membru al Comitetului de politică monetară al Băncii Populare din China, adică unul dintre cei mai importanţi bancheri centrali din China, a avertizat că prioritatea principală a factorilor de decizie este stimularea consumului gospodăriilor:

Cai a adăugat în articolul Bloomberg, postat luni seara pe un cont de socializare al China Finance 40 Forum, unul dintre cele mai importante think tank-uri din ţară, că şomajul continuu în urma pandemiei afectează cheltuielile gospodăriilor şi că se aşteaptă ca încrederea consumatorilor să slăbească în lipsa unor noi politici.

"Cel mai urgent obiectiv acum este stimularea consumului gospodăriilor şi este necesar să se folosească toate canalele rezonabile, conforme cu legea şi economice pentru a pune bani în buzunarele rezidenţilor", a declarat Cai, în vârstă de 66 de ani, unul dintre cei mai cunoscuţi economişti din China care se concentrează pe demografie şi economia muncii.

Fost vicepreşedinte al Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, un think tank de stat, s-a alăturat organismului consultativ de politică al PBOC la începutul anului 2021 şi a ajutat guvernul să traseze planurile cincinale de dezvoltare economică şi socială. În iulie, Cai a cerut oficialilor să reformeze sistemul de înregistrare a gospodăriilor pentru a elibera potenţialul de consum al marelui grup de lucrători migranţi din ţară.

Aproape că se poate înţelege de ce, câteva ore mai târziu, Beijingul a oprit publicarea datelor privind şomajul în rândul tinerilor din China.

Mai important, însă, Cai a făcut apel la inevitabilii "bani din elicopter" pentru a stimula consumul gospodăriilor şi a ajuta la redresarea economică:

El face parte dintr-un grup de economişti care au cerut stimularea directă a consumatorilor pentru a creşte cheltuielile, o cale pe care Beijingul nu a fost dispus până acum să o urmeze. La începutul acestui an, Cai a declarat că un stimulent direct de 4 trilioane de yuani (551 de miliarde de dolari) plătit direct gospodăriilor chineze este o opţiune pentru a stimula o redresare a cheltuielilor de consum care a fost încetinită de creşterea slabă a salariilor în timpul pandemiei.

Şi în timp ce China se poate preface probabil că poate evita încă pentru câteva luni ceea ce urmează, este acum doar o chestiune de timp până când se va alătura restului lumii "dezvoltate" în ceea ce Michael Hartnett a numit recent "era excesului fiscal".

La urma urmei, există probabil un motiv pentru care fostul guvernator al PBOC Yi Gang, care a cerut "prudenţă economică" şi s-a opus stimulării masive, a fost recent "pensionat".