In Polonia, o noua lege a lustratiei

Plock, POLONIA: Fotografie facuta la 18 Noiembrie 2006 infatisandu-l pe arhiepiscopul de Varsovia Stanislaw Wielgus, in Plock. Stanislaw Wielgus a fost un "secret si constiincios" colaborator al fortelor de securitate poloneze din era comunista.
Plock, POLONIA: Fotografie facuta la 18 Noiembrie 2006 infatisandu-l pe arhiepiscopul de Varsovia Stanislaw Wielgus, in Plock. Stanislaw Wielgus a fost un "secret si constiincios" colaborator al fortelor de securitate poloneze din era comunista. (PAWEL KUBICKI / AFP / Getty Images)

Joi au intrat in vigoare in Polonia noile principii ale lustratiei. De la 27.000 la cateva sute de mii va creste numarul persoanelor care vor trebui sa dea declaratii despre eventualele lor legaturi cu serviciile secrete comuniste.

Veridicitatea lor va fi cercetata de un nou departament al Institutului pentru Memorie Nationala (IPN) si de tribunalele generale. IPN va publica si listele cu agentii din anii RPP. Legea modificata a lustratiei va inlocui legea de pana acum, din anul 1997.

Potrivit noii legi, declaratii de lustratie vor trebui depuse de persoanele nascute inainte de 1 august 1972, care indeplinesc functii publice, printre altii: oamenii de stiinta nelustrati pana acum, ziaristii, sefii de firme, directorii de scoli. Ei vor avea la dispozitie o luna pentru depunerea declaratiilor. Declaratiile vor fi publicate de IPN.

Potrivit noii legi, toate persoanele care ocupa pozitii de autoritate trebuie sa declare in scris daca au colaborat sau nu cu fosta politie comunista. Fostul arhiepiscop de Varsovia este una dintre persoanele publice care a fost obligata sa demisioneze in urma cu cateva luni, dupa ce a recunoscut ca a colaborat cu politia politica comunista.

In ianuarie, un cunoscut jurnalist al unui cotidian varsovian a fost obligat, de asemenea, sa recunoasca ca a cooperat cu securitatea din era comunista. Aproximativ 700.000 de polonezi vor fi nevoiti sa semneze declaratii legate de trecutul lor, inclusiv academicieni, ziaristi si persoane din conducerea companiilor.

Potrivit noii legi, angajatorul trebuie sa se asigure ca managementul de top al institutiei a fost riguros verificat de catre o institutie care detine milioane de documente privind fostul aparat al securitatii statului.

Persoana care recunoaste ca a avut legaturi cu serviciile secrete ale RPP nu-si va pierde automat functia. Legea lasa decizia in competenta patronului.

IPN are o jumatate de an la dispozitie pentru a publica listele diverselor categorii de persoane care au colaborat cu organele de securitate ale RPP, cu ofiterii acestor servicii, cu persoanele recrutatea de acestea si cu membrii de conducere din anii RPP.

(Bazat pe stiri furnizate de RADOR)