În maximum şase ani Capitala va avea un sistem tehnologizat de canalizare

În subsolul Capitalei există un sistem de drenaj care poate modifica nivelul pânzei freatice, şi a cărui construcţie a fost începută înainte de Revoluţie. Reţeaua urmează să fie retehnologizată pentru a creşte eficienţa acesteia în stoparea inundaţiilor din canalizarea Bucureştiului, estimându-se ca în maximum şase ani întregul proiect să fie finalizat, informează B365.ro.

În subteran de la Pasajul Basarab până în zona Vitan sunt zeci de pompe sunt amplasate în trei staţii de pompare, ce fac parte dintr-un sistem mai mare aflat pe partea stângă a Dâmboviţei. Astfel, zece kilometri de dren, odată pus în funcţiune, ar putea modifica nivelul pânzei freatice a Capitalei.

„A fost construit la vremea respectivă dar din păcate nu a fost niciodată operat. Am găsit pompele şi contoarele originale. [...] În special pe malul drept al Dâmboviţei există nişte izvoare care au fost obturate de peretele metroului şi atunci s-a realizat un sistem de drenaj, cu foraje amplasate în anumite puncte, nici acesta utilizat vreodată. Acest sistem de drenaj va fi «înlocuit» cu altul amplasat de-a lungul a 10 km pe malul drept. În lunca Dâmboviţei, pânza de apă freatică este relativ ridicată", a explicat pentru publicaţia online Epsică Chiru, directorul general adjunct al ApaNova.

La inaugurarea Casetei Colectoare de sub Dâmboviţa, în 1986, sistemul nu a mai fost pus în funcţiune, acesta fiind abandonat. Sistemul a fost conceput pentru perioadele ploioase pânza freatică creşte rapid şi se produc infiltraţii în zone precum Bulevardul Regina Maria, parcul Cişmigiu sau palatul Cotroceni, subsolurile fiind astfel inundate.

„Se pare că el nu a fost pus în funcţiune. S-au găsit şi contoare care aveau înregistrat un consum energie electrica doar de 6 KW. Credem e vorba doar de probele de punere în funcţiune a pompelor. Trebuie să reechipăm şi, respectiv, construim întreg sistemul de drenaj", a adăugat directorul.

Epsică Chiru: Sistemul de drenaj va fi automatizat

Reabilitarea acestei reţele de canalizare a Capitalei este doar una dintre componentele modernizării sistemului de drenaj. Prin urmare, reţeaua va fi retehnologizată şi va include vane controlate prin calculator care va funcţiona fără probleme atunci când vin aşa-zisele ploi “spot” ce se produc în anumite cartiere ale Bucureştiului.

„Se va ajunge la o reţea care va fi automatizată şi va ţine cont de cantităţile de precipitaţii care se vor înregistra. Vom avea posibilitatea să realizăm o retenţie a apelor în zonele unde nu plouă pentru a permite fluxului de apă din zonele în care ploua să meargă prioritar către staţia de epurare şi descărcarea controlată în Dâmboviţa", a afirmat directorul general adjunct al ApaNova.

Retehnologizarea sistemului de canalizare se va face şi la suprafaţa Bucureştiului, nu numai în subteran.

„În plus faţă de ceea ce aveau malurile va exista şi o sistem de irigaţii la nivelul solului. Sistem de irigaţii semi-automat, care va include aspersoare şi sisteme de picurare va fi cât mai discret şi integrat în cadrul natural. Pentru irigaţii va fi folosită apa din Dâmboviţa", a precizat Epsică Chiru.

Tot proiectul, ce include şi refacerea drenului de pe malul stâng şi construirea unui dren pe malul drept va fi finalizat în maximum şase ani.

„După preluarea în operare a casetei de ape uzate am demarat un program de investiţii pe reţeaua de canalizare pentru a trece de la o exploatare liberă la o exploatare controlată, a colectoarelor principale şi a casetei de ape uzate. Acest program presupune instalarea pe reţeaua de canalizare a unor senzori de măsura a nivelului şi debitului, echipamente de control al debitului şi nivelului, stavile şi batardouri, manevrate de la distanţă, care vor fi integrate într-un sistem operativ de exploatare tip SCADA. Acest sistem va permite o bună gestiune operativă a reţelei de canalizare în perioadele fără precipitaţii, dar mai ales va contribui în mod semnificativ la gestiunea eficientă a situaţiilor critice când asupra oraşului cad precipitaţii abundente", conchide Chiru.

În luna mai a anului 2011 caseta colectoare a fost preluată pentru a fi curăţată de la Administraţia Naţională "Apele Române". Când „râul de sub Dâmboviţa" va fi reabilitat complet, sistemul de canalizare al Capitalei va putea să tranziteze un debit de ape uzate şi de ploaie de peste 120 m³/s.

Sistemul de canalizare din Bucureşti include 100.000 de racorduri ale imobilelor, cu o lungime totală de aproximativ 800 km, 61.000 de cămine de inspecţie, 2.100 km lungimea totală a reţelei de canalizare, 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale, 23 de staţii de pompare apă uzată, o casetă de apă uzată sub albia Râului Dâmboviţa şi o staţie de epurare a apelor uzate la Glina.