În dezbaterea despre migraţie în Europa, 'R' vine de la România, romi şi rasism
alte articole
Recesiunea poate explica o parte din isteria creată în presa britanică şi germană cu privire la un posibil aflux al românilor şi bulgarilor după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, însă există şi un puternic iz de rasism împotriva romilor, în condiţiile în care România găzduieşte cea mai mare comunitate de romi din Europa, comentează Tim Judah, corespondent şi autor al mai multor cărţi despre Balcani, într-un articol apărut joi pe site-ul Bloomberg.com.
În această săptămână, scrie Judah, 'am luat un zbor low-cost aglomerat pe ruta Bucureşti-Paris şi niciunul dintre pasagerii români nu aducea cu hoardele urât mirositoare descrise de mass-media din Europa. Era un amestec normal de studenţi, de bărbaţi musculoşi care s-ar fi potrivit pe un şantier de construcţii, de turişti, de oameni cu cravate şi serviete şi de femei îmbrăcate elegant', scrie autorul.
''Ce se întâmplă atunci?'', se întreabă Judah. Esenţa argumentului formulat de o parte a presei şi de politicienii din Marea Britanie şi Germania este că anul viitor, odată cu ridicarea restricţiilor existente pe piaţa muncii pentru românii şi bulgarii care lucrează în ţările Uniunii Europene, porţile se vor deschide afluxului de cetăţeni din aceste două ţări.
Presa susţine, de asemenea, că aceşti imigranţi se vor muta spre Vest doar pentru a abuza de sistemele de asistenţă socială, deşi în realitate nu există dovezi în sprijinul unor astfel de afirmaţii.
Se pare că românii şi bulgarii, al căror număr este unul relativ mic în Marea Britanie, sunt folosiţi de către părţi ale mass-media în campania continuă anti-UE. În Germania, unde numărul de români şi bulgari este la fel de modest, anumiţi politicieni se folosesc de acest subiect pentru a părea duri înainte de alegerile generale din septembrie.
În plus, scrie Tim Judah, nimeni nu ştie câţi români şi bulgari sunt deja în străinătate, iar cifrele sunt variabile oricum, deoarece mulţi vin şi pleacă. Totuşi, numărul de români din străinătate depăşeşte probabil 2 milioane de persoane şi ar putea fi chiar de 3 milioane. Dintre aceştia, se crede că mai puţin de un milion au ales ca destinaţie Spania, iar restul Italia. Prin urmare, remarcă Judah, dacă există europeni care ar trebui să fie îngrijoraţi, aceştia ar trebui să fie italienii şi spaniolii, ceea ce nu se întâmplă. De altfel, românii susţin că majoritatea celor care au vrut să plece la muncă în străinătate au făcut deja acest lucru.
Desigur, există imigranţi români şi bulgari care nu îşi pot pot găsi locuri de muncă în ţările gazdă, însă aceştia sunt o minoritate, susţine autorul. Potrivit unei analize a think-tank-ului German Marshall Fund of The United States, 80% dintre românii şi bulgarii care au ales Germania sunt angajaţi, dintre care 22% sunt super-calificaţi, iar 46% calificaţi - profesând exact în sectoarele în care Germania are urgentă nevoie. Aceşti imigranţi umplu adesea posturile pe care germanii nu şi le doresc, cum ar fi muncile sezoniere. De asemenea, nu toţi cei care nu au un loc de muncă sunt asistaţi social, deoarece cifrele îi includ şi pe cei aflaţi la studii.
În timp ce ministrul de interne german, Hans-Peter Friedrich, vorbeşte dur despre abuzurile la adresa dreptului de liberă circulaţie din partea celor 'care vin doar pentru a primi ajutoare sociale', o parte din presa serioasă din Germania sesizează izul de campanie electorală din vorbele ministrului. 'Friedrich captează doar sentimentul anti-imigraţie, chiar dacă guvernul german caută asiduu să atragă cele mai calificate persoane în ţări afectate de criză cum este Germania', scrie în acest sens Süddeutsche Zeitung. În România, oprobriul la care este supusă ţara din partea altor state este iritant. 'Suntem obişnuiţi cu el, însă acest lucru nu ne anulează supărarea', explică Oana Popescu, directoarea grupului de cercetare Global Focus Center.
Care este, deci, motivul pentru care aceste afirmaţii rezonează, în condiţiile în care dovezile indică că este vorba doar de un mic număr de infractori şi de persoane care abuzează de ajutoarele sociale, la fel ca în orice populaţie? se întreabă Tim Judah. În fond, nimeni nu se plânge de româncele care lucrează ca asistente medicale în Germania, de medicii din Marea Britanie, sau de 'badante' (femei care au grijă de vârstnici în Italia). O mare parte a dezbaterii, şi aproape toate imaginile care o ilustrează, se concentrează în realitate pe migranţii romi, subliniază autorul articolului.
Săraci şi discriminaţi în ţara de origine, mulţi romi s-au îndreptat spre zone mai bune, iar vizibilitatea mai mare - cerşind în metroul din Paris sau vânzând Big Issue pentru persoanele fără adăpost din Londra - a atras în mod inevitabil atenţia.
'În vremuri cu dificultăţi economice, apare vechiul sindrom european. Mai întâi a fost evreii, apoi romii şi acum naţiunile de la periferie', explică Mircea Geoană, fost ministru de externe român. De asemenea, diferite campanii au deteriorat reputaţia României. 'A existat o degradare treptată şi în prezent accelerată a modului în care suntem percepuţi', adaugă Geoană.
În ultimii 20 de ani, România a cheltuit numeroşi bani europeni pentru o mai bună integrare a romilor în societate. 'Dacă un tânăr rom abandonează şcoala la vârsta de 9 ani, există un risc de 59% ca el să ajungă în închisoare, însă dacă pleacă la 13 ani, această posibilitate scade la 9%', explică Geoană, admiţând, totuşi, că deşi 'strategia a fost impecabilă, rezultatele au fost modeste'.
În România, a existat întotdeauna un nivel ridicat de antipatie faţă de romi, iar acesta pare să se agraveze, notează autorul. De asemenea, ostilitatea cu care se confruntă românii în alte ţări ale UE i-a făcut pe unii români furioşi pe romi. În acelaşi timp, mulţi români observă cu o anumită satisfacţie că numărul romilor din ţară a scăzut în ultimii ani, deoarece aceştia au plecat în străinătate. Acum, romii au devenit 'o problemă europeană', explică Vlad Radu, manager la o fabrică de îmbuteliere.
