IFAW cere preşedintelui României reconsiderarea soluţiei de eutanasiere

Numită "tragedia românească a câinilor străzii”, problema câinilor comunitari din România ocupă poziţia de top pe prima pagină a website-ului Internaţional Fund for Animal Welfare (IFAW), una din cele mai mari organizaţii din lume de protecţie a animalelor.

Potrivit acesteia, eutanasierea nu rezolvă rădăcina cauzelor pentru care câinii se află pe străzi - acestea includ abandonul, reproducerea necontrolată, câinii pierduţi sau cu o proprietate incertă. Soluţia sacrificării animalelor, o potenţială sursă de conflict în cadrul comunităţii, ar distrage atenţia de la găsirea unor măsuri eficace pe termen lung.

IFAW cere preşedintelui României printr-o scrisoare deschisă reconsiderarea soluţiei de eutanasiere a câinilor vagabonzi şi acceptarea asistenţei organizaţiei pentru dezvoltarea unei soluţii centrate în jurul comunităţii. Prin soluţie bazată pe comunitate se înţelege o arie complexă de abordări care include de obicei educarea cetăţenilor, sterilizarea, înregistrarea şi adăpostirea pe termen scurt.

WSPA, altă organizaţie internaţională de protecţie a animalelor, a publicat o poziţie similară: "experienţa noastră de lungă durată în domeniul programelor de management a câinilor în întreaga lume arată clar că aceasta de legislaţie [de eutanasiere] nu este nici practică, nici eficientă şi nici umană şi nu va furniza pentru România o soluţie de termen lung în privinţa problemei câinilor străzii”.

WSPA îşi oferă de asemenea asistenţa guvernului României, cerând în acelaşi timp îngheţarea legii eutanasierii ţinând cont inclusiv de circumstanţele în care există dubii asupra detaliilor morţii copilului care a dus la adoptarea rapidă a acestei legi.

Specialiştii veterinari din România ridică şi ei semne de întrebare asupra oportunităţii acestei soluţii. Deoarece majoritatea câinilor provin din gospodăriile oamenilor, principalele măsuri ar trebuie să fie controlarea abandonului şi sterilizarea.

În Germania, de exemplu, prezenţa unui câine pe străzi este un lucru extrem de rar. În această ţară există amenzi foarte mari pentru abandonul animalelor şi câinii fără stăpân sunt sterilizaţi gratuit de către autorităţi. De asemenea proprietarii de câini trebuie să plătească o taxă anuală pentru fiecare exemplar necastrat. Ţările care se confrunta cu creşterea necontrolată a populaţiei de câini sunt ţări în care majoritatea proprietarilor nu îşi castrează animalele.

Îndoieli planează nu doar asupra eticii şi eficienţei procedurii, cât şi asupra modalităţii de implementare deoarece aplicarea acestei legi poate fi un prilej de numeroase abuzuri, de la omorârea câinilor fără respectarea procedurilor necesare până la obişnuitele deturnări de fonduri care au micşorat considerabil eficienţa programelor de control a câinilor comunitari realizate până acum.

De altfel, dacă aceste programe ar fost realizate corespunzător şi legislaţia existentă ar fi fost aplicată, astăzi problema câinilor fără stăpân nu ar fi atât de acută. Ca exemplu există legea nr. 9/2008 potrivit căreia abandonul unui animal este considerat infracţiune şi fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. Până în ziua de azi nimeni nu a fost însă pedepsit pentru abandonul unui câine.