Guy Verhofstadt şi Bart De Wever, duşmani în Belgia, prieteni la Strasbourg

În marea tocmeală în vederea repartizării locurilor între diferite grupuri ale Parlamentului European, o mică surpriză a venit din Belgia. Cei patru europarlamentari din Noua Alianţă Flamandă (NVA), partidul naţionalist al lui Bart De Wever, ar urma să se ralieze Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), condusă de fostul premier belgian Guy Verhofstadt, notează corespondentul la Bruxelles al cotidianului francez Le Monde, Jean-Pierre Stroobants, pe blogul său.

Liderul ALDE a pledat în favoarea acestei ralieri, chiar dacă, în Belgia, el este rival al NVA, în calitate de preşedinte al partidului liberal flamand Open VLD. Verhofstadt a devenit chiar, de-a lungul anilor, una dintre ţintele favorite ale naţionaliştilor din Flandra. În timpul recentei campanii electorale, pentru scrutinele federal şi regional din Belgia, Open VLD a desfăşurat o campanie în mod hotărât anti-NVA, reproşându-i că vrea să grăbească destrămarea Belgiei.

Pentru a face să fie înghiţit hapul, destul de amar, de către liberalii francofoni din cadrul Mişcării Reformatoare (MR), care numără trei europarlamentari în grupul său, Verhofstadt a fost nevoit să promită că va convinge NVA să semneze o cartă ce enunţă valorile liberale europene - document destul de asemănător celui care îi leagă, din 2004, pe liberali şi centriştii democraţi (de tipul uniunii dintre Mişcarea Democrată /MoDem/ şi Uniunea Democraţilor Independenţi /UDI/ din Franţa) în cadrul ALDE.

Francezii din Alianţă, alarmaţi de strigătele prietenilor lor belgieni francofoni, vor fi, la rândul lor, calmaţi. Îngrijorarea liberalilor francofoni a fost cu atât mai mult calmată cu cât MR s-ar putea asocia cu NVA în Belgia, în cazul în care De Wever va reuşi să constituie un guvern federal de dreapta.

Potrivit corespondentului Le Monde, calculul făcut de Verhofstadt comportă partea sa de cinism şi de realism. Chiar dacă el rămâne politicianul flamand cel mai popular printre francofonii belgieni - a atras 70.000 de voturi la Bruxelles în timpul alegerilor europene - el ştie că nu va mai reveni pe scena naţională. Prin urmare, gestul său nu va avea consecinţe reale pentru el, exceptând o imagine mai ştearsă în rândul celor care-l considerau o posibilă soluţie în cazul dramatizării situaţiei instituţionale din Belgia.

Liderul liberalilor europeni ar dori mai ales să evite împingerea ALDE pe locul patru la Strasbourg: dat fiind recenta raliere dintre danezi şi finlandezi, grupul Conservatorilor şi Reformatorilor (ECR), înfiinţat în 2009 de 'Tories' (conservatori) britanici, se situează deja pe poziţii egale cu ALDE, cu 67 de aleşi. Acceptând în rândurile lor NVA, liberalii şi democraţii câştigă din nou avans.

Cu toate acestea, deznodământul pentru ALDE rămâne incert, din cauza turbulenţelor legate nu de situaţia belgiană, ci de cea din Spania: un europarlamentar basc din partidul Naţionalist (PNV) şi unul catalan din Convergenţă şi Uniune (CiU) ar urma să se bucure de venirea NVA. Însă, cei doi ar urma să-şi piardă elanul în cazul în care o altă negociere purtată de Verhofstadt va reuşi: aceasta vizează integrarea în ALDE a Uniunii pentru Progres şi Democraţie (UpyD), partidul antinaţionalist al deputatei Rosa Diez, care a câştigat patru mandate de eurodeputat. Această fostă socialistă bască este favorabilă unei Spanii unite, precizează Stroobants în blogul său afiliat Le Monde.