Guvernul şi AEP, acţionate în instanţă pentru neorganizarea alegerilor la Primăria Capitalei după plecarea lui Nicuşor Dan

Guvernul României şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti, rămasă vacantă după alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte, scrie Ziare.com

Acţiunea a fost depusă la Curtea de Apel Bucureşti de Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului, care solicită instanţei să oblige Guvernul să adopte de urgenţă o hotărâre privind organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei.

„Mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, afirmă reclamanţii, acuzând autorităţile de „tăcere administrativă” care ar suspenda „în mod abuziv, exercitarea unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales”.

Cine sunt reclamanţii

Alexandru Pânişoară, preşedintele Asociaţiei Dreptul Urbanismului, este cunoscut pentru numeroasele acţiuni în instanţă împotriva fostului edil Nicuşor Dan şi a administraţiei acestuia. În 2024, el a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist Român (PER).
Dan Podaru, fost membru PNL şi consilier local la Sectorul 1, a demisionat în ianuarie 2024, acuzând partidul de „cenzură” şi „non-combat politic” în favoarea Clotildei Armand. Ulterior, a candidat şi el pe lista PER la alegerile parlamentare.

Ce solicită reclamanţii

În cererea depusă la instanţă, aceştia cer să fie constatată nelegalitatea pasivităţii Guvernului şi a AEP în legătură cu obligaţia legală de a organiza alegeri pentru funcţia de primar general.

Totodată, solicită ca:

• AEP să iniţieze procedurile prevăzute de lege şi să înainteze Guvernului propunerea privind data scrutinului;

• Guvernul României să adopte imediat hotărârea privind organizarea alegerilor parţiale;

• Instanţa să aplice amenda cominatorie prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea acestor obligaţii;

• AEP şi Guvernul să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere „refuzul nejustificat de a organiza alegeri pentru funcţia vacantă din 26 mai 2025”.

Argumentele acţiunii în instanţă

Reclamanţii susţin că, odată cu emiterea ordinului Prefectului Capitalei privind încetarea mandatului lui Nicuşor Dan, funcţia de primar general a devenit oficial vacantă. Conform art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, Guvernul avea obligaţia să stabilească data alegerilor parţiale în cel mult 90 de zile.

„Deşi termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar AEP nu a formulat propunerea legală de declanşare a alegerilor. În consecinţă, mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, afirmă semnatarii acţiunii.

Ei consideră că această pasivitate administrativă nu înseamnă doar o încălcare a legii, ci şi o negare a voinţei politice a cetăţenilor.
„Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales. Lipsa unei reacţii din partea autorităţilor echivalează cu blocarea procesului democratic”, se arată în document.

Reclamanţii subliniază că obligaţia de a organiza alegeri în termen de 90 de zile nu este una „facultativă” sau de „oportunitate”, ci o normă de ordine publică, a cărei nerespectare duce la nelegalitatea continuării interimatului şi a actelor administrative emise ulterior expirării termenului.

Invocarea dreptului internaţional

În susţinerea poziţiei lor, autorii acţiunii fac trimitere la articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Matthews c. Regatul UnitPodkolzina c. Letonia şi Tănase c. Moldova

Aceştia arată că dreptul la alegeri libere „nu se reduce la o garanţie formală”, ci presupune o acţiune pozitivă a autorităţilor pentru asigurarea efectivă a acestuia. „A nu organiza alegeri în termenul stabilit prin lege echivalează cu o ingerinţă directă în substanţa dreptului de vot”, afirmă reclamanţii.

Ei invocă şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 1731/2016), potrivit căreia pasivitatea autorităţilor administrative în emiterea actelor obligatorii constituie un refuz nejustificat, supus controlului judecătoresc.

În concluzie, reclamanţii susţin că refuzul Guvernului şi al AEP de a-şi îndeplini atribuţiile reprezintă un refuz tacit de aplicare a legii, contrar principiilor statului de drept.

„Această acţiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică şi respectul faţă de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetăţenilor la legalitate, transparenţă şi demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăţi libere, iar refuzul de a-l respecta prin inacţiune reprezintă o atingere adusă esenţei democraţiei”, se arată în finalul cererii depuse la Curtea de Apel Bucureşti.