Grecia scapă de bailout

Premierul elen Alexis Tsipras a ales insula vestică Itaca pentru a anunţa marţi finalizarea programului de bailout al Atenei, subliniind totodată că este pregătită să devină din nou o ţară “normală”.

Tsipras a declarat că Grecia şi-a recăpătat libertatea financiară, după ani de zile în care s-a înclinat în faţa cerinţelor creditorilor din programul de bailout pentru aplicarea de reforme şi reduceri ale cheltuielilor, conform AP.

În 2010, premierul de la acea vreme, George Papandreou, s-a adresat poporului de pe insula estică Kastellorizo pentru a-l informa că ţara a intrat în faliment şi are nevoie de ajutor financiar.

În schimbul creditelor, guverne succesive au impus reduceri usturătoare ale cheltuielilor pentru a îndrepta situaţia finanţelor ţării şi pentru a echilibra bugetele deficitare. În perioada bailout-ului, economia greacă s-a contractat cu un sfert şi şomajul a crescut puternic, încât o persoană din cinci încă nu are un loc de muncă. Veniturile au fost reduse în repetate rânduri şi taxele ridicate.

Dar Grecia încă rămâne încătuşată de cerinţele pentru austeritate ale foştilor săi creditori. Şi, deşi are slabe temeri în legătură cu alte apeluri din străinătate pentru noi reduceri ale cheltuielilor, libertatea sa fiscală greu câştigată încă are un preţ mare.

Deşi ţara nu mai trebuie să treacă de verificările regulate ale creditorilor pentru a obţine banii de care are nevoie pentru a evita falimentul, totuşi nu se mai poate întoarce la vechile căi relaxate care au provocat problemele.

În ultimii 8 ani, Grecia a evitat falimentul după ce a obţinut credite în valoare de aproximativ 260 miliarde de euro de la alte ţări care folosesc moneda euro şi de la Fondul Monetar Internaţional.

Deşi Grecia a transformat un deficit masiv din bugetului său anual într-un excedent considerabil, măsuri de austeritate suplimentare rămân la orizont. Reducerile pensiilor şi creşterile taxlore acceptate anterior stau la pândă în 2019 şi 2020.

Grecia are o “zonă tampon de numerar” de 24 miliarde de euro, creată cu ajutorul fondurilor de bailout, care va furniza un spaţiu substanţial de supravieţuire până în vara anului 2020.

După aceea, Grecia va fi nevoită să se descurce singură şi, prin urmare, s-ar putea să trebuiască să ia în considerare cereri ale investitorilor de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni, ori derapajul bugetului ar putea face ca ratele dobânzii percepute pentru creditele contractate de Grecia să crească din nou, ajungând probabil la un nivel nesustenabil.

În perioada următoare, Grecia trebuie să dezvolte o relaţie funcţională cu investitorii privaţi, care au nevoie de semne puternice privind prudenţa fiscală, aderarea la reformele stabilite şi privind creşterea economică pentru a cădea de acord să îşi plaseze fondurile într-o ţară a cărui rating de credit se află în continuare sub nivelul potrivit pentru investiţii.