Google scoate 22 de milioane USD din buzunar ca să-l împace pe Trump că i-a suspendat contul de YouTube

YouTube a fost de acord să plătească 24,5 milioane USD pentru a închide un proces din 2021 pe care preşedintele Trump l-a intentat companiei şi directorului său executiv pentru suspendarea contului lui Trump după revolta de la Capitoliul SUA din acel an, potrivit documentelor depuse în instanţă, citate de The Wall Street Journal.

Acordul face ca YouTube, deţinut de Google (Alphabet), să fie ultima companie Big Tech care soluţionează o serie de trei procese intentate de Trump platformelor de social media în lunile după ce acesta a părăsit Casa Albă. Meta Platforms a fost de acord în ianuarie să plătească 25 de milioane USD, majoritatea fondurilor mergând către o fundaţie pentru biblioteca prezidenţială a lui Trump, iar X a fost de acord să plătească 10 milioane USD, mare parte din aceşti bani mergând direct către Trump.

Directorii Google au fost dornici să menţină valoarea acordului mai mică decât cea plătită de rivala Meta, potrivit unor persoane familiarizate cu acest caz. Partea lui Trump din acord — 22 de milioane USD — va merge către organizaţia nonprofit Trust for the National Mall, fiind destinată construirii unei săli de bal în stil Mar-a-Lago pe care Trump o construieşte la Casa Albă, potrivit documentelor depuse în instanţă. Casa Albă a declarat că sala de bal, estimată la 200 de milioane USD, va fi finanţată prin donaţii din partea lui Trump şi a „altor donatori patrioţi”.

Alţi 2,5 milioane USD vor merge către ceilalţi reclamanţi din dosar, un grup care include American Conservative Union şi scriitoarea Naomi Wolf. Acordul nu menţionează onorariile avocaţilor.

Google a refuzat să comenteze.

De la victoria electorală din toamna trecută, Trump a strâns peste 80 de milioane USD din soluţionarea unor procese intentate companiilor Big Tech şi de media. În iulie, Paramount Global a declarat că a fost de acord să plătească 16 milioane USD pentru a soluţiona un proces intentat de Trump în legătură cu un interviu acordat de fosta vicepreşedintă Kamala Harris la „60 Minutes”.

John P. Coale, avocat şi aliat al lui Trump, a iniţiat cele trei procese împotriva companiilor de social media acum patru ani, împreună cu avocatul principal John Q. Kelly. Coale a spus că revenirea lui Trump la putere a fost esenţială pentru a determina părţile să ajungă la o înţelegere.

„Dacă nu ar fi fost reales, am fi rămas în instanţă 1.000 de ani. Realegerea lui a făcut diferenţa”, a spus el.

Când directorii de top ai Google, inclusiv directorul executiv Sundar Pichai şi cofondatorul Sergey Brin, au sosit la complexul Mar-a-Lago al lui Trump din Florida pentru o sesiune de mediere la începutul lunii mai, preşedintele a stat de vorbă amical cu aceştia câteva minute înainte de a-i surprinde cu o întrebare, potrivit unor persoane familiarizate cu discuţia. Întrebarea: ar fi deranjaţi să mute discuţia la clubul său de golf din apropiere? Trump, se pare, urma să joace o partidă cu fostul antrenor de fotbal Nick Saban.

După ce au mers cu coloana oficială la clubul de golf împreună cu preşedintele, echipa Google şi avocaţii au mers în cărucioare de golf alături de Trump la câteva găuri, cât timp acesta juca cu Saban, iar apoi au luat prânzul împreună pe terasă, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile. Înapoi la Mar-a-Lago, Trump a părăsit grupul, iar negocierile au început — pentru prima dată în acea zi — despre cum să soluţioneze cazul.

Coale, care este acum trimisul special al lui Trump pentru Ucraina şi Bielorusia şi a lucrat la eliberarea prizonierilor politici deţinuţi de preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, i-a prezentat lui Trump documentele de soluţionare pentru semnare în Biroul Oval miercurea trecută. Potrivit lui Coale, reacţia lui Trump a fost: „Este grozav, trecem la următorul lucru”, apoi s-a vorbit despre Bielorusia.

După seria de victorii în procesele intentate în perioada în care nu era în funcţie, Trump a continuat să ducă bătălii legale şi de la Casa Albă, inclusiv împotriva New York Times şi Dow Jones, editorul The Wall Street Journal. Un judecător a respins procesul intentat împotriva Times; săptămâna trecută, Dow Jones a solicitat respingerea cazului.

YouTube i-a suspendat canalul lui Trump după revolta de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie, spunând că a eliminat videoclipuri care încălcau politicile împotriva conţinutului ce putea incita la violenţă. Platforma i-a restabilit canalul în martie 2023.

Analiştii juridici au fost sceptici cu privire la temeiurile legale ale plângerilor lui Trump împotriva Meta, YouTube şi X (cunoscută atunci ca Twitter). În mai 2022, un judecător federal a respins procesul împotriva Twitter, decizie contestată de avocaţii lui Trump. Judecătorii au suspendat ulterior procesele împotriva Meta şi YouTube, iar în 2023, un judecător a închis administrativ cazul YouTube. După ce X a plătit pentru a soluţiona procesul în februarie, avocaţii lui Trump au cerut redeschiderea cazului.

„Există un motiv pentru a ajunge la o înţelegere, dar are puţin de-a face cu legea. Doctrina actuală a Curţii Supreme este foarte clară: companiile private nu sunt obligate să acorde nimănui drept de acces”, a spus Mark Graber, profesor la Carey School of Law din cadrul Universităţii din Maryland.

Dar a spus că marile companii reglementate de administraţia Trump au probabil un motiv solid de afaceri pentru a rezolva chestiunile legale: „Dacă eşti Meta sau Google, 25 de milioane USD înseamnă bani de buzunar. Probabil merită 25 de milioane USD pentru a face ca problema să dispară.”

Acordul apare în timp ce Google se află sub presiunea Departamentului de Justiţie de a-şi diviza afacerile de publicitate după ce un judecător federal a decis în primăvară că firma a creat un monopol în domeniul publicităţii. Un tribunal federal a început săptămâna trecută audierea mărturiilor pentru a decide ce sancţiuni ar trebui să primească compania. La începutul acestei luni, compania a ieşit în mare parte nevătămată dintr-o provocare similară la dominaţia sa în căutările online.

În mai, avocaţii lui Trump şi YouTube au informat instanţa că au fost „angajaţi în discuţii productive” privind paşii următori în caz şi au cerut amânarea unei conferinţe de gestionare a cazului. Luni, au depus cererea de respingere a cazului.