Germania ar trebui să ia în considerare sancţiuni împotriva Israelului, afirmă un legislator german de rang înalt
Un legislator de rang înalt din coaliţia cancelarului german Friedrich Merz a declarat luni că Berlinul ar trebui să ia în considerare sancţiuni împotriva Israelului, inclusiv suspendarea parţială a exporturilor de arme sau suspendarea unui acord politic la nivelul Uniunii Europene, informează Reuters.
Apelul vicepreşedintei fracţiunii parlamentare a Social-Democraţilor (SPD) Siemtje Moeller reflectă o înăsprire a retoricii Berlinului împotriva Israelului, care însă nu a dus încă la schimbări majore de politică.
Moeller, al cărei partid SPD s-a alăturat coaliţiei conservatorilor lui Merz în acest an, a adresat o scrisoare parlamentarilor SPD după ce s-a întors dintr-o călătorie în Israel împreună cu ministrul de Externe Johann Wadephul săptămâna trecută.
„În opinia mea, guvernul israelian nu va face prea multe fără presiuni. Dacă astfel de îmbunătăţiri concrete nu se vor concretiza în viitorul apropiat, vor exista consecinţe”, a afirmat ea în documentul menţionat.
Recunoaşterea unui stat palestinian nu ar trebui să fie „tabu”, a spus ea, adăugând că declaraţiile israeliene potrivit cărora nu există restricţii privind ajutorul acordat Gazei nu sunt convingătoare.
În acelaşi timp, Moeller a cerut eliberarea imediată şi necondiţionată a ostaticilor deţinuţi de Hamas. Ea a spus că Hamas nu trebuie să mai joace un rol în viitorul politic al Gazei.
„Trebuie dezarmat, regimul său de teroare trebuie să ia sfârşit.”
Ţările occidentale şi-au intensificat eforturile de a exercita presiuni asupra Israelului, Marea Britanie, Canada şi Franţa semnalând că sunt gata să recunoască un stat palestinian în teritoriile ocupate de Israel la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din septembrie.
Israelul a criticat Franţa, Marea Britanie şi Canada, afirmând că decizia lor va recompensa Hamas.
Criticii susţin că răspunsul Germaniei rămâne excesiv de prudent, modelat de un sentiment durabil de vinovăţie istorică pentru Holocaust şi întărit de sentimentele pro-israeliene din cercurile media influente, slăbind capacitatea colectivă a Occidentului de a exercita o presiune semnificativă asupra Israelului.
Războiul din Gaza a început când Hamas a ucis peste 1.200 de persoane şi a luat 251 de ostatici într-un atac transfrontalier asupra sudului Israelului, la 7 octombrie 2023, potrivit cifrelor israeliene.
Războiul aerian şi terestru al Israelului în Gaza, o zonă dens populată, a ucis de atunci peste 60.000 de palestinieni, potrivit oficialilor din domeniul sănătăţii din enclavă. Un număr tot mai mare de civili mor de foame şi malnutriţie, spun autorităţile din domeniul sănătăţii din Gaza, iar imaginile cu copii înfometaţi şochează lumea şi intensifică criticile la adresa Israelului pentru restricţiile impuse ajutorului umanitar în enclavă.
Israelul dă vina pe Hamas pentru suferinţele din Gaza, dar, ca răspuns la protestele internaţionale tot mai puternice, a anunţat săptămâna trecută măsuri pentru a permite accesul unui ajutor mai mare către populaţie, inclusiv suspendarea luptelor pentru o parte a zilei în unele zone, aprobarea aruncării de ajutoare din aer şi anunţarea unor rute protejate pentru convoaiele de ajutor.
