Georgia se mobilizează după ce o scurgere de informaţii dezvăluie o dependenţă tot mai mare de gazul rusesc

Importurile de gaz rusesc ale Georgiei au crescut abrupt în 2025, iar preţurile făcute publice recent arată costuri mai ridicate decât în anii anteriori, potrivit Eurasianet.org.

Scurgerea de informaţii a declanşat o reacţie politică dură, criticii avertizând asupra unei dependenţe reînnoite de Gazprom şi a unor riscuri sporite de corupţie şi presiune politică.

Autorităţile au lansat o anchetă de securitate, prezentând dezvăluirea drept un incident cibernetic, în loc să abordeze fondul modificării de preţ.

Oficialii din Georgia se află în modul de limitare a pagubelor după presupusa publicare neautorizată a unui decret de stat de la sfârşitul anului 2025, care arată că dependenţa guvernului de importurile de gaze naturale ruseşti este în creştere şi că Tbilisi plăteşte acum mai mult pentru importurile ruseşti decât în trecut.

La începutul lunii ianuarie, compania rusă de stat Gazprom a anunţat că a livrat Georgiei cu 40,4% mai mult gaz în 2025 decât în anul precedent. Această creştere poate fi privită în contextul unei strategii mai ample a Rusiei de a-şi spori exporturile de energie spre sud, pentru a compensa parţial pierderea pieţei UE din cauza sancţiunilor. Gazprom a raportat, de asemenea, creşteri de peste 20% ale livrărilor de gaz către Kazahstan, Uzbekistan şi Kârgâzstan.

Însă creşterea volumului importurilor este doar o parte a poveştii în Georgia: dezvăluirea faptului că Georgia plăteşte un preţ mai mare pentru gazul rusesc a provocat o lovitură serioasă de imagine liderilor partidului Visul Georgian.

La 13 ianuarie, Administraţia Guvernului Georgiei a publicat un decret, datat 25 decembrie 2025, care detaliază costul gazului achiziţionat de la Gazprom, deşi acesta era clasificat oficial drept secret comercial. Potrivit unei publicaţii locale, Georgian Business Media (BMG), contractul prevede că Georgia plăteşte 215 dolari SUA pentru o mie de metri cubi (tcm) pentru primele 250 de milioane de metri cubi de gaz rusesc. Orice importuri peste acest volum costă 185 de dolari/tcm. Anterior, ţara plătea un tarif unic de 185 de dolari/tcm.

„Din 2025, costul gazului rusesc importat a crescut, aşadar”, a notat un raport BMG, chiar dacă Georgia continuă să cumpere volume mai mari în fiecare an.

Pentru Georgia, creşterea importurilor ruseşti marchează o schimbare spectaculoasă, care coincide cu reorientarea geopolitică a partidului Visul Georgian departe de UE şi Statele Unite. În cea mai mare parte a ultimelor două decenii, după scurtul război din 2008 cu Rusia, Georgia a încercat să se desprindă de energia rusească şi, în schimb, să îşi asigure gaz din Azerbaidjan.

Azerbaidjanul este în prezent principalul furnizor al Georgiei, importurile de gaz azer fiind planificate să reprezinte 87% din totalul general în 2026. Însă importurile din Baku sunt în scădere, pe măsură ce ponderea importurilor mai scumpe de la Gazprom creşte constant.

Ponderea tot mai mare a Rusiei ridică semne de întrebare cu privire la motivele guvernului. Criticii susţin că îndepărtarea de sursele de gaze protejate la nivel internaţional în favoarea unei „infrastructuri vechi şi nesigure” expune Georgia atât şantajului politic, cât şi corupţiei.

„Suntem practic legaţi de Gazprom. Aceasta nu este doar o problemă de aliniere politică, ci şi una de corupţie, deoarece toate acordurile cu Gazprom sunt confidenţiale şi implică interese private”, a declarat economistul Roman Gotsiridze, fost deputat.

În mod curios, deşi decretul privind preţurile a fost publicat de o entitate conectată la guvern, oficiali de rang înalt din Visul Georgian tratează dezvăluirea ca pe o scurgere neautorizată şi potenţial ilegală.

Serviciul de Securitate al Statului din Georgia a lansat o investigaţie privind presupusul sabotaj şi „accesul neautorizat la un sistem informatic guvernamental”.

Un comunicat emis de Serviciul de Securitate al Statului a adăugat: „Baza anchetei a fost informaţia primită de la Administraţia Guvernului Georgiei conform căreia un presupus atac cibernetic şi anumite manipulări au fost efectuate asupra site-ului administraţiei, care au avut ca scop prejudicierea intereselor statului georgian prin răspândirea de informaţii incorecte în spaţiul public, inclusiv prin producerea unor consecinţe politice şi economice dăunătoare ţării.”