Vorbind despre pace, lansând bombe: Fost ambasador avertizează că Putin îl amână pe Trump pentru a câştiga timp

În funcţie de cine întrebi în culisele politicii de la Washington, războiul Rusiei în Ucraina se află fie pe punctul unei schimbări istorice, fie prins într-un labirint al intrigilor Kremlinului.

Casa Albă a petrecut luni insistând că procesul de pace este activ şi funcţional, chiar dacă agenda de apeluri a preşedintelui este goală.

Dar în spatele comunicatelor „constructive” de la Abu Dhabi, se conturează un consens mai sumbru: Vladimir Putin joacă pentru timp, nu pentru pace, potrivit Kyiv Post.

„Preşedintele Trump continuă să fie profund implicat”, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, adăugând că acesta nu are în agendă apeluri viitoare nici cu Putin, nici cu Zelenski.

Această asigurare vine la doar câteva zile după rarele negocieri trilaterale între oficialii SUA, ucraineni şi ruşi la Abu Dhabi – discuţii pe care oficialii americani le-au descris drept „constructive” şi „neobişnuit de fluide”.

Pentru un conflict care a fost diplomatic blocat luni de zile, simplul fapt al unor discuţii trilaterale faţă în faţă a fost suficient pentru a stimula un optimism precaut.

Chiar Zelenski a sugerat progrese, indicând că permafrostul diplomatic al războiului ar putea începe să se fisureze.

Însă în spatele titlurilor optimiste, scepticismul se întăreşte.

Într-un interviu exclusiv acordat pentru Kyiv Post luni, fostul ambasador SUA în Ucraina, John Herbst, a oferit o interpretare mai rece, mai chirurgicală a ceea ce se întâmplă cu adevărat.

„Nu există absolut nicio indicaţie publică a disponibilităţii Rusiei de a face compromisuri”, a spus Herbst, acum director senior la Centrul Eurasia al Atlantic Council.

În timp ce Zelenski, a remarcat el, „a spus da fiecărei propuneri a lui Trump pusă pe masă din martie”, Rusia „nu a spus da niciuneia dintre aceste propuneri”.

Pentru Herbst, chiar întâlnirea de la Abu Dhabi a fost mai puţin o descoperire şi mai mult o manevră tactică a Kremlinului.

„Îmi interpretez disponibilitatea lor de a purta aceste discuţii ca pe o decizie tactică a lui Putin de a evita să-l supere pe Trump”, a spus el, după luni în care Moscova a respins categoric orice format bilateral sau trilateral.

Scopul lui Putin, a sugerat Herbst, nu este pacea – ci aparenţele: „El încearcă să pară rezonabil, chiar dacă nu este deloc rezonabil.”

Când oficialii vorbesc vag despre „testarea elasticităţii liniilor roşii”, Herbst crede că adevărata întrebare este teritoriul – în special partea vestică a Donbasului.

„Poţi să faci o înţelegere fără ca Ucraina să cedeze teritoriul pe care nu l-ai putut cuceri?”, a întrebat el retoric, descriind ceea ce crede că Moscova explorează.

Presiunea, suspectează el, este îndreptată în primul rând către Kiev.

„Dacă ar fi împins doar o parte… aceea ar fi partea ucraineană”, a spus Herbst, adăugând că tăcerea Ucrainei sugerează că discuţiile sunt incomode – dar nu decisive.

Momentul atacurilor ruseşti asupra Kievului – lansate în timp ce negociatorii se aflau la Abu Dhabi – nu a fost un accident, a argumentat Herbst.

„Putin face asta de luni de zile. ‘Putem discuta… Dar dacă nu accepţi termenii mei de predare, o să te bombardez’. Despre asta este vorba”, a spus el.

Mesajul, a adăugat el, se adresează direct şi Washingtonului: Rusia va escalada, iar SUA nu va reacţiona.

Totuşi, Herbst l-a creditat pe Trump cu un moment real de presiune: sancţiunile împotriva Rosneft şi Lukoil din octombrie trecut.

„Dacă o parte este un obstacol… el va pune presiune. Şi într-adevăr a pus presiune serioasă pe Kremlin”, a spus Herbst.

Dacă Trump va fi dispus să facă acest lucru din nou ar putea determina dacă negocierile vor supravieţui.

În ciuda raporturilor că o nouă rundă de discuţii este programată pentru weekendul viitor, Herbst nu se aşteaptă la mare lucru.

„Nu mă aşteptam la multe de la acele discuţii şi tot nu mă aştept la multe. Aceste discuţii… au şi mai puţin avânt acum decât acum o săptămână”, a spus el.

Diagnosticul său este direct: Putin încă mai crede că poate câştiga. „Vrea control politic asupra Ucrainei… crede că face progrese… şi nu vrea să spună clar nu lui Trump pentru că îi este frică să nu-l supere pe Trump.”

Singura soluţie, a avertizat Herbst, este presiunea: „Singura cale… de a negocia o pace durabilă este să faci războiul foarte neplăcut pentru Putin.”

În contextul temerilor că Washington şi Moscova ar putea marginaliza aliaţii europeni, Herbst vede o realitate mai subtilă.

„Există un efort clar al Kremlinului de a marginaliza Europa”, a spus el.

Dar europenii, a adăugat el, „au fost abili în a se descurca cu Trump” şi au reuşit să păstreze influenţa reală.

Putin, a remarcat el, a fost surprins – atât de rezistenţa Europei, cât şi de capacitatea continuă a lui Zelenski de a influenţa gândirea lui Trump.

Matematica e simplă, chiar dacă diplomaţia nu este: Putin încă mai crede că poate câştiga. Până când costul războiului nu devine mai „neplăcut” decât costul unei înţelegeri, întâlnirile de la Abu Dhabi sunt doar o perdea tactică de fum.

Washingtonul poate fi pregătit pentru final, dar Moscova rescrie încă scenariul – rachetă cu rachetă.

Deocamdată, Casa Albă insistă că Trump rămâne implicat – chiar şi fără apeluri telefonice, summituri sau ultimatumuri publice.

Dar contrastul dintre comunicările optimiste şi evaluarea sumbră a lui Herbst subliniază o tensiune centrală: diplomaţia se mişcă, dar războiul nu.

La Washington, se numeşte progres. La Kiev, încă se numără craterele.

Iar la Moscova, bănuieşte John Herbst, discuţiile sunt doar un alt front într-un război pe care Vladimir Putin nu intenţionează să-l încheie.