Genele îmbătrânirii - descoperite
Oameni de ştiinţă de la King’s College din Londra şi de la Institutul Wellcome Trust Sânger cred că au descifrat secretul longevităţii organismului uman prin descoperirea genelor care controlează îmbătrânirea, informează The Press Association. În opinia aceloraşi cercetători, factori epigenetici, de mediu şi stil de viaţă, ar determina decisiv modificările genetice ce se produc pe măsura înaintării în vârstă.
Nu este pentru prima dată când se face o legătură între factori externi şi îmbătrânirea biologică. Studiul actual a încercat să determine cum exact se manifestă influenţa acestora şi cât de importantă este aceasta. Astfel, s-au căutat diferenţe genetice între gemenii din 172 de perechi, cu vârste cuprinse între 32 şi 80 de ani. Analizele au fost făcute pe gemeni identici, deoarece la naştere aceştia au exact aceleaşi gene. Orice modificări din timpul vieţii vor fi astfel datorate mediului în care trăiesc şi a stilului de viaţă. Cercetătorii au găsit 490 de modificări epigenetice dintre care 4 ar avea o legătură directă cu longevitatea naturală.
„Am identificat multe modificări epigenetice legate de vârstă, dar 4 au părut să influenţeze rata îmbătrânirii sănătoase şi longevităţii potenţiale” a comentat Dr. Jordana Bell de la King’s College din Londra, unul din cercetătorii implicaţi, citată de The Independent.
Genele găsite sunt legate de nivelul de colesterol, funcţia pulmonară şi durata de viaţă maternă.
O consecinţă importantă a studiului este că se pot acum defini markeri exacţi ai îmbătrânirii, necesari în diagnosticarea şi tratarea anumitor boli. Nu este singura. Experimentul a fost repetat pe o serie de 44 de perechi de gemeni mai tineri, între 22 şi 61 de ani, observându-se ca multe dintre cele 490 de schimbări erau prezente şi la aceştia. O parte dintre modificări ar fi astfel iniţiate la începutul vieţii, acest lucru permiţând controlarea lor prin terapii genetice. În consecinţă, se pot sintetiza, în viitor, tipuri noi de medicamente anti-îmbătrânire.
Studiul Dr. Jordana Bell şi a colegilor săi a fost publicat în jurnalul Plos Genetics
Doar o fracţiune din genomul uman (totalitatea genelor din ADN) a fost cercetat, informează Dr. Panos Deloukas de la Institutul Sânger, şi el printre autorii studiului. Cercetările sunt încă la început.
Potenţialul pentru descoperiri importante în viitor, în acest domeniu, este mare, efectul acestora fiind greu de prezis. Să nu ne facem totuşi speranţe pentru un medicament care să stopeze îmbătrânirea în timpul vieţii noastre.
