Gazul azer, o alternativă tot mai sigură la livrările de gaz rusesc în Europa

Azerbaidjanul va semna săptămâna aceasta, la Baku, acorduri cu importatori europeni de gaz azer, în cadrul celui de-al doilea stadiu de exploatare a zăcământului de gaz Shah-Deniz. Acest gaz ar urma să ajungă în special la consumatori din Italia, Grecia şi dintr-o serie de ţări balcanice, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Forările la zăcământul Shah-Deniz se vor desfăşura într-un ritm care să permită obţinerea primului gaz deja în 2018, a anunţat preşedintele Companiei Petroliere de Stat a Azerbaidjanului (SOCAR), Rovnag Abdullaev. Tocmai în jurul acelei date este preconizat să fie dat în exploatare şi gazoductul Transadriatica (TAP), aprobat ca traseu pentru transportul de gaz din regiunea caspică prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică spre sudul Italiei şi mai departe în Europa de Vest.

Ca primă sursă pentru proiect a fost ales gazul din a doua etapă de exploatare a zăcământului Shah-Deniz. Este analizată şi posibilitatea ca, în perspectivă, la acest proiect să se ralieze, cu zăcămintele lor, Turkmenistanul şi Kazahstanul. Capacitatea iniţială a gazoductului TAP va fi de 10 miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea majorării acesteia până la 20 miliarde de metri cubi.

Cu ce ţări exact vor fi semnate acorduri nu se ştie încă. Însă, ţinând cont de traseul aprobat de consorţiu se poate presupune că principalii cumpărători vor fi în prima etapă Italia, Grecia şi ţările balcanice, subliniază Nezavisimaia Gazeta.

Pe o poziţie oarecum separată se află în acest şir Grecia: SOCAR consideră piaţa acestei ţări atractivă pentru investiţii. Anumiţi paşi în această direcţie au fost deja făcuţi. SOCAR plănuieşte să cumpere 66% din acţiunile operatorului sistemului grecesc de transport al gazului DESFA. Această afacere a fost aprobată din partea greacă în vara anului curent, de consiliul director al Hellenis Petroleum (35% din acţiunile DESFA) şi de agenţia de privatizare HRADF (31% din acţiuni).

Concurenţi ai SOCAR pentru privatizarea DESFA au fost iniţial grupul rus 'Sintez' şi compania greaco-cehă PPF-Terna. Însă, în iunie anul curent, ambele au renunţat la intenţiile lor.

În ceea ce priveşte SOCAR, aceasta, după cum subliniază reprezentanţi ai DESFA, 'şi-a îmbunătăţit oferta' şi a acceptat să plătească 400 de milioane de euro pentru 66% din acţiuni.

O delegaţie a SOCAR a desfăşurat săptămâna trecută o vizită la Atena. Partea greacă a informat delegaţia azeră că decizia finală a Comisiei Europene privind transferarea către SOCAR a 66% din acţiunile operatorului grec va fi luată în al doilea trimestru al anului 2014.

Nezavisimaia Gazeta subliniază că afacerea convine ambelor părţi. Astfel, reprezentanţii HRADF au declarat că 'vor primi cu mare satisfacţie SOCAR pe piaţa Greciei, ca pe un partener strategic şi foarte serios', care va contribui decisiv la dezvoltarea economică a ţării. În opinia agenţiei de privatizare, 'avantajele vor fi numeroase atât pentru consumatorul grec, cât şi în ceea ce priveşte caracterul concurenţial al economiei greceşti'.

În ceea ce priveşte SOCAR, aceasta rămâne fidelă strategiei sale: de a cumpăra, pe măsura posibilităţilor, sistemul de distribuire a gazului al acelei ţări care cumpără gaz azer. Drept exemplu poate fi dată Georgia, dar şi Turcia, în aceasta din urmă SOCAR devenind şi proprietarul celui mai mare complex petrochimic, Petkim.

Grecia consumă anual circa 2,8 miliarde de metri cubi de gaz, cea mai mare parte reprezentându-l gazul rusesc de la 'Gazprom'. Însă, după ce gazoductul TAP va fi dat în exploatare, situaţia s-ar putea schimba radical, conchide Nezavisimaia Gazeta.