Fumatul - principala cauză a cancerului pulmonar

Fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar şi a deceselor prin cancer în general.

Produsele toxice conţinute în fumul de ţigară provoacă aceste efecte devastatoare asupra sănătăţii. Expunerea frecventă la fumatul pasiv sau inhalarea particulelor cancerigene din aer (cele care provin din azbest, radon sau benzină) pot fi de asemenea responsabile pentru cancerul pulmonar.

Fumătorii sunt de 10 -25 ori mai expuşi la riscul de a suferi de cancer pulmonar decât nefumătorii. Riscul depinde de vârsta de iniţiere a fumatului, de durata şi de numărul de ţigări consumate pe zi. Deşi cancerul pulmonar se manifestă după câţiva ani, modificările fiziologice ale ţesuturilor pulmonare sunt vizibile cu mult timp înainte.

Consecinţele grave ale cancerului pulmonar:

- Cancerul pulmonar este responsabil pentru 31% din decesele survenite la bărbaţi şi 28% din decesele survenite la femei;

- şansele de supravieţuire ale acestei boli sunt minime;

- 60% din persoanele afectate decedează în mai puţin de 1 an;

- mai puţin de 15% din victimele cancerului pulmonar supravieţuiesc la 5 ani de la diagnosticare.

În Statele Unite, numărul deceselor de cancer pulmonar cauzat de tabagism la femeie este mai mare decât cel deceselor prin cancer de sân. În ţările nordice, cancerul pulmonar face mai multe victime în rândul femeilor decât al bărbaţilor. Dacă se ţine cont de faptul că în numeroase ţări europene, cca 50% din femei sunt fumătoare, în următoarele decenii se va observa o creştere semnificativă a morbidităţii la femei.

Şi fumatul pasiv dăunează grav sănătăţii

Din ce în ce mai multe studii indică faptul că fumatul pasiv dăunează grav sănătăţii, inhalarea fumului de către nefumători având consecinţe serioase. Mai mult, aceste consecinţe sunt cu atât mai grave cu cât petrecem mai mult timp în preajma fumătorilor. Ştiind aceste lucruri, nu mai este pur si simplu posibil să ne limităm la acest concept al toleranţei, mai ales în mediul profesional unde foarte rare sunt cazurile când ne putem alege noi mediul de lucru.

Fumatul pasiv ne priveşte pe noi toţi, până şi în casele noastre, pentru că fumatul partenerului, al unuia dintre părinţi expune membrii familiei (copiii sunt cei mai afectaţi) la o întreagă serie de urmări extrem de periculoase.

Desigur, fumatul poate fi considerat „o plăcere periculoasă” în funcţie de hotărârea fiecăruia, iar societatea trebuie să tolereze diferenţele existente între membrii ei.

Chiar şi datele recente înregistrate în Elveţia scot în evidenţă efectele pe care le are fumatul pasiv asupra sănătăţii din punct de vedere statistic:

- fumătorii pasivi suferă mai frecvent de tulburări respiratorii, cum ar fi respiraţie şuierătoare, tuse, bronşite, astm bronşic.

- riscul de a se îmbolnăvi de astm bronşic sau de bronşita cronică este net mai ridicat

- cu cât nefumătorii sunt mai expuşi fumului de tutun, cu atât probabilitatea apariţiei unor boli respiratorii şi diminuării capacităţilor fizice creşte.

Nimeni sau aproape nimeni nu mai contestă astăzi că fumatul este nefast pentru sănătate. Dacă numărul fumătorilor este atât de mare, acest lucru este o urmare a faptului că ei sunt dependenţi – fizic şi psihic - de ţigară.

Dar totuşi în Statele Unite, cancerul pulmonar a putut fi prevenit.

Astfel, potrivit unui raport al Institutului Naţional al Cancerului din SUA, timp de 25 de ani, 800. 000 de cazuri de cancer pulmonar au fost prevenite, ca urmare a măsurilor luate împotriva fumatului.

Dacă toţi fumătorii s-ar fi lăsat de acest viciu după primele măsuri luate împotriva tabagismului în 1964, 2,5 milioane de oameni ar fi evitat moartea provocată de cancerul pulmonar.

Directorul Institutului Naţional al Cancerului, Robert Croyle, a declarat că ”aceste concluzii ilustrează clar impactul devastator al consumului de tutun în ţara noastră şi enormele beneficii care se obţin prin reducerea ratei tabagismului”.

Printre măsurile luate de SUA pentru a controla consumul de produse de tutun sunt creşterea impozitelor pe ţigări, restrângerea zonelor în care se poate fuma şi realizarea campaniilor de educaţie publică despre daunele fumatului.

Cercetătorii au făcut un studiu pe baza istoriilor fumătorilor din 1890 până în 1970, evidenţiind legătura dintre fumat şi incidenţa cazurilor de cancer pulmonar de-a lungul timpului.

”Este prima dată când încercăm să cuantificăm impactul fumatului asupra mortalităţii cauzate de cancer pulmonar pe baza reconstrucţiei detaliate a istoriilor fumătorilor”, a menţionat Suresh Moolgavkar, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare a Cancerului din Seattle.

Potrivit Societăţii Americane a Cancerului, 160.000 de persoane bolnave de cancer pulmonar vor deceda în acest an în SUA.

Cancerul pulmonar poate fi prevenit prin renunţarea la fumat.

Conform specialiştilor, alegerea unor ţigări cu conţinut scăzut de gudron sau nicotina nu are nicidecum drept efect reducerea riscurilor de cancer. De fapt, majoritatea persoanelor care fumează acest tip de ţigări inhalează fumul mai profund, fără să-şi dea seama, pentru a obţine aceeaşi cantitate de nicotină. Studiile au arătat ca persoanele care fumează ţigări "light" nu sunt deloc mai protejate împotriva diferitelor tipuri de cancer.

Trebuie menţionat ca tutunul de mestecat constituie una dintre principalele cauze ale cancerelor orale.

Cancerul pulmonar este o formă de cancer cu şanse slabe de vindecare. În schimb, el poate fi prevenit în mod eficient, prin renunţarea la fumat sau prin reducerea expunerii la fumul de ţigară.

Indiferent de vârsta fumătorului, renunţarea la fumat reduce riscul de a suferi de cancer pulmonar şi de numeroase alte boli şi afecţiuni.

La 5 ani de la sevrajul nicotinic, riscul de cancer pulmonar este redus la jumătate; iar la 10 -15 ani de la renunţare, riscul este aproape identic cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodată.